Oare cum aş putea să mă împrietenesc cu micul dejun?

Niciodată nu am reuşit să fac parte din acea categorie de oameni, pentru care micul dejun este o masă sfântă, cum ar veni. Deşi m-am străduit, să ştiţi. Poate că nu m-am străduit prea tare, asta recunosc… Dar, bref, a mânca ceva înainte de amiază este pentru mine o corvoadă. Un fel de medicament, dacă vreţi. Pe care ştiu că ar trebui să îi iau (aşa spun toţi specialiştii), dar care nu îmi place de nici o culoare.

Este drept, pe de altă parte, că nici nu mi-am făcut un scop în viaţă din asta. Deşi, poate, ar cam trebui. Aşa că, dacă aveţi cumva o soluţie de aia magică (aş prefera să evităm faza cu „10 paşi prin care poti să devii milionar„) pentru a mă împrieteni cu ideea de mic dejun, feel free să mă loviţi cu ea :D

Până atunci, ca să mă fac şi mai tare de telecomandă că sunt în contra valului de nutriţie sănătoasă, vă dau rezultatele unui studiu realizat de Danone.

danone 1danone 2

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

4 thoughts on “Oare cum aş putea să mă împrietenesc cu micul dejun?”

  1. Te-apuci de pescuit :)
    Chiar daca plecam la pescuit la 04:30, inainte de plecare mancam ceva ca pe urma nu mai stii cand apuci :)
    Radem-glumim, dar micul dejun imi este atat de bine impregnat in ADN incat m-as simti aiurea daca n-as manca dimineata. Spor!

  2. Ca să îți vină pofta de mic dejun trebuie să mănînci ceva ce îți place cu adevărat. Nu lulele și surcele. Eu aș mânca supă cu tăiței la orice oră din zi sau noapte și, da, când am asa ceva în frigider de-asta mănânc la micul dejun :)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Top articole din această secțiune

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)