Ţin să precizez, din capul startului, ca să zic aşa, de ce am vrut să scriu rândurile de mai jos: pentru că m-am distrat corespunzător :)) Şi pentru că mi se întâmplă atât de rar astfel de chestiuni, încât, atunci când mi se întâmplă, sunt un adevărat eveniment, pe care simt imperios nevoia să îl marchez ca atare :D
Nu dau numele stimabilei care m-a sunat sau al agenţiei şi al evenimentului pentru că nu putem trage concluzii despre activitatea ei (a agenţiei; şi a stimabilei :D) doar dintr-o asemenea întâmplare, ar fi nedrept să facem asta. Dar de dixtrat, m-a dixtrat. Ceea ce vă doresc şi dumneavoastră :D
Eram pe lângă Piaţa Victoriei. Scot telefonul să sun pe cineva şi văd un missed call. Număr necunoscut. Sun înapoi, fireşte. Şi de aici începe dialogul telefonic, pe care vi-l redau cât de accurate cu putinţă…
Eu: Alo, bună ziua, Cristian China-Birta sunt, m-aţi sunat.
Ea: De unde?
Eu: Păi, dacă nu ştiţi pe cine sunaţi, eu ce să mai zic…
(se întrerupe; nu ştiu cum e la voi, dar mie mi se întâmplă des să îmi cadă semnaului când trec pe lângă Guvern; sun din nou)
Eu: Bună ziua, tot eu sunt, s-a întrerupt. Cristian China-Birta mă numesc, m-aţi sunat.
Ea: De la ce publicaţie?
Eu: De la publicaţia mea preferată, blogul meu.
Ea: Aaaaa, parcă îmi sună cunoscut… Ai primit mailul cu comunicatul în legătură cu chestia X? Că mi-au spus fetele că ţi l-au trimis.
Eu: Da, l-am primit.
Ea: O să îl publici?
Eu: Nu.
Ea: De ce?
Eu: Pentru că nu mă interesează.
Ea: Aha, bine atunci, o zi bună.
Eu: O zi bună (şi închid).
Mno :D
12 thoughts on “Scurt dialog (i)real între un blogger şi o PRistă (amândoi reali) #truestory”
Pai nici ei nu par interesati de chestia x, de renunta asa usor la bloggerii care le promoveaza chestia x.
Nu m-am prins ce vrei să zici… Dar, cumva, cred că nici nu era important să mă prind eu.
Ma referam ca daca o agentie nu este interesata de o campanie anume, sa ofere toate detaliile bloggerului, cum sa putem sa fim si noi interesati de campania respectiva.
Aici nu te pot contrazice nici un milimetru :D
:)) Pai daca nu te intereseaza de ce sa publici? E normal.
Doar o data ti s-a intamplat chestia asta????
Am zis „rar”, nu o dată :) Mi s-a mai întâmplat, desigur. Dar nu mai mult de 10 ori în 7 ani. Adică e ok, aşa, ca medie :))
Obicei prost dictat de sfânta superficialitate plus ceva ciupeală a celor angajaţi la PR pe Dumnezeu ştie ce criterii. Scriem un mail de grup, pe urmă băgăm voce la tel. cu întrebări „originale”: – l-ai primit? îl publici?
Păi dacă l-ai scris atât de „interesant” încât singură te întrebi dacă e publicabil, bloggerul ce să-ţi răspundă?
Sau să rescrie el mailul?
:)
Stimabile, nu m-aş lega foarte tare de procedura asta să suni dacă s-a primit comunicatul. Căci este, dacă vrei, în fişa postului. Dar modul în care faci asta cred eu că face diferenţa dintre profesionişti şi, hai să le zicem aşa, cei mai neatenţi sau fără chef de treabă :)
Hmmmm interesant dialog. Parca ai impresia ca superficialitatea se cauta cel mai mult in Romania. Cine stie, peste ceva timp, poate PRista ajunge pe o functie de decizie si mai mare si atunci sa vezi show …
Macar stie ca l-ai primit. O bulina neagra la gradul de conversie. :)) PR de sapte stele
Tipa era noua in acest domeniu, din cate observ. Prea noua. :)) Si nici nu prea are treaba cu internetul.