Despre gazele de şist, ştim că nu ştim mare lucru. Dar avem tenişi roz!

De când au apărut dezbaterile certurile despre gazele de şist, unii mi-au reproşat că „băăăh, tu de ce nu zici că e naşpa exploatarea asta?„. Le-am răspuns „pentru că habar nu am dacă e rea sau bună„. Mai bine tăceam. Căci a fost mai rău. „Adică cum, băăăăh, tu nu îţi dai seama din start că e naşpa?„. Nope, nu prea îmi dau seama „din start”. Sunt mai încet, cred. Sau ceva.

Oare putem noi ca oameni (am dat link, Cristian, da?) să ne enervăm cu argumente? Nu, nu putem. Poate că asta o fi una din frumuseţile noastre ca cele mai inteligente fiinţe de pe planetă. Aşa că ne enervăm pe astfel de chestiuni doar pentru că ni se pare sau pentru că am văzut la alţii că e rău, dar fără să ştim de ce e rău. În plus – iar asta mi se pare nuş cum – dacă e pe sistem de contra, mă bag. Căci, nu-i aşa, e mai uşor să fii contra (e de ajuns să fii aşa, nu îţi mai trebuie nimic altceva) decât să fii pro, să încerci să aduci argumente, să discuţi, să dezbaţi, ştiţi voi, chestiile alea plictisitoare, care nu ne plac, pentru că presupun să îi ascultăm şi pe ceilalţi, nu doar ecoul vocii noastre.

Recunosc, nu am studiat chestiunea în cauză. Aşa că nu ştiu dacă exploatarea pe stilul ăsta este apocaliptică sau doar o altă modalitate de a suge planeta de resurse. Aşa, în paranteză spun, că orice modalitate de a suge planeta de resurse e naşpa, doar că asta este situaţia, avem nevoie de resursele alea ca să putem funcţiona, inclusiv ca să ajungem (cu maşina, care arde fosilele şi poluzează) la protestele împotriva poluării. Un soi de fariseim care ar fi înduioşător dacă am sta un pic să ne gândim şi mai un pic. Doar că, dintre toate modalităţile de a suge planeta, există unele care devin vedete. Şi care, mi se şopteşte în cască, nici măcar nu sunt cele mai periculoase din lume. Dar şi în domeniul #unitisalvamplaneta trebuie să fie vedete, ca în orice alt domeniu care presupune 1 expunere 2 motive de inervare 3 prestatori de inervare.

Sigur că, dacă este să o iau pe feng shui strict omenesc, mă enervează doar gândul de a injecta pământul cu ceva flegme industriale (fractare hidraulică îi zice). Aşa că, aprioric, sunt împotrivă. Căci om sunt. Şi mi-e prieten râul, ramul. Numai că nu ştiu cum aş gândi dacă aş sta să analizez şi partea economică (cam avem nevoie de resursele alea, degeaba o dăm pe după gard) şi partea socială (ştiţi voi, plictiseala aia cu locurile de muncă ale altora, care, fireşte, nu ne pasionează pe noi, căci sunt ale altora). Chiar nu ştiu. Căci am trecut de multă vreme de vârsta lui „nu” pentru „nu” şi doar pentru că aşa este moda (şi tenişii roz sunt o modă, una trecătoare, eu am şi îi port).

Bref, în momentul în care scriu aceste rânduri, sunt pe sistem strict umoral, deci împotriva şisti gazi.

Am primt de la Make un mail cu un studiu de evaluare a impactului exploatarii gazelor de șist, incluzând un cercetător de la Universitatea din Bucureşti – Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI). Ei au analizat ce se întâmplă pe la americani (cumva mai ştiinţific decât emoţionantul, dar excelentul, material al lui Vlad) şi au ajuns la concluziile de mai jos. Pe care vă invit să le citiţi. Dar numai dacă nu aveţi tenişi roz.

sist 1

sist 2

sist 3

NOU: Îți recomand masterclassul meu de digital marketing în 22 lecții video.

Citește cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și, dacă nu îți place, îți dau o bere :D

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.300 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

3 thoughts on “Despre gazele de şist, ştim că nu ştim mare lucru. Dar avem tenişi roz!”

  1. Am discutat cu un om care lucreaza de 25 de ani in domeniul gazelor si al petrolului si mi-a spus clar ca in Romania, tehnologia asta e folosita de zeci de ani de toate companiile petroliere. Atata timp cat acele foraje si cimentarile sondelor sunt executate de catre specialisti si se respecta procedurile nu exista riscuri.

    La adancimi mari, existe nenumarate straturi de argila impermeabila, prin care chiar daca s-ar intampla ceva la puturile de mare adancime, ar fi foarte mici sansele ca substantele sa ajunga in panza freatica.

    Intr-adevar, asa cum ai spus si tu, nici unul din lucrurile care exploateaza natura nu este benefic acesteia.

    Dar oare si-a pus cineva intrebarea ce s-ar intampla cu Rusia daca Romania si alte tari ar incepe sa-si exploateze rezervele de gaze de sist care apropo sunt enorme in comparatie cu alte zone? Nu ar scadea profitul Rusiei din gazele pe care le vand intregii Europe?

    1. Este şi ăsta un punct de vedere. Tocmai asta spuneam şi eu, că e cam nuş cum să îmbrăţişezi o cauză şi să devii vehement în numele ei fără să ştii cu adevărat care e faza, dar doar pentru că e trendy.

  2. Pingback: Cum vi se pare clipul "STOP Fracking, Romania!"? - Cristian China Birta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

Abonarea este aproape gata!

Mai trebuie doar să îți confirmi adresa de email.

Pentru a completa procesul de abonare te rog să accesezi link-ul din emailul de confirmare pe care l-ai primit.

A apărut o eroare.

Te rog să reîncerci mai târziu.

Dacă problema presistă, te rog să îmi scrii.

5300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

Abonarea este aproape gata!

Mai trebuie doar să îți confirmi adresa de email.

Pentru a completa procesul de abonare te rog să accesezi link-ul din emailul de confirmare pe care l-ai primit.

A apărut o eroare.

Te rog să reîncerci mai târziu.

Dacă problema presistă, te rog să îmi scrii.