De ce nu mai vreau să merg pe Arena Naţională

Pentru că fiecare prezenţă a mea acolo o simt ca pe o validare a mizeriei de gazon pe care nu joacă, ci încearcă să joace fotbaliştii. Pentru că fiecare leuţ pe care îl dau pentru un bilet pe Arena Naţională mi se pare un rânjet pe care ni-l adresează cei care ar fi trebuit să monteze acolo un gazon, nu un tăpşan pe care nici vaca nu ar catadixi să fleoştească o baligă. Pentru că fiecare încurajare pe care o adresez din tribună mi se pare o minciună pe care mi-o administrez singur cum că „hai că o să fie bine, hai că o să fie bine, hai că o să fie bine, HAI BĂIEŢII!„.

Dar, cu toate acestea, mă voi duce la meciuri. Doar la câteva, alese pe sprânceană. Pentru că sunt o fire slabă, înclinată spre păcatul de a păcătui când vine vorba de fotbal, un sport care înseamnă mult mai mult decât impotenţa unor foruri măcar de mima că li se scoală cât de cât respectul pentru noi, proştii care încă mai mergem pe stadion, înseamnă mult mai mult decât pitecantropismul gherţologic al celor care nu înţeleg că atunci când dau muie în loc se se uite la meci şi-o dau tot lor, în esenţă, înseamnă mult mai mult decât scârba pe care o simţim că nimeni, absolut nimeni din cei vinovaţi pentru arătura mizeră numită gazonul de pe Arena Naţională nu numai că nu a plătit pentru flegma financiară pe care ne-a administrat-o, ci că nici măcar nu se pune problema să plătească.

Închei aceste rânduri pe care le-am scris cu stomacul strâns, amintindu-mi (iertaţi-mă, ca un păcătos ce sunt, nu mai ştiu unde şi când am citit asta…) dialogul dintre Radu Cosaşu şi Andrei Pleşu, pe care îl reproduc cu o aproximativă exactitate. În replica maestrului Cosaşu mă regăsesc într-un mod enervant de mare. Şi, presupun, la fel simţiţi şi voi.

Andrei Pleşu: Radule, ce câştig aş avea eu dacă m-aş face microbist ca voi?
Radu Cosaşu: Nu câştigi nimic. Dar habar nu ai cât pierzi.

NOU: Îți recomand masterclassul meu de digital marketing în 22 lecții video.

Citește cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și, dacă nu îți place, îți dau o bere :D

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.300 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

5 thoughts on “De ce nu mai vreau să merg pe Arena Naţională”

  1. Gazonul de pe N.A. e doar rezultatul unui orgoliu prostesc si al incapatanarii unora de a nu accepta faptul ca un astfel de stadion nu poate altfel de gazon decat cel mixt, sintetic-natural, predominant sintetic!
    Toate marile stadioane, in special cele cu copertina pe mai mult de 50% din suprafata tribunelor au problema asta, insa majoritatea oamenilor de acolo au acceptat si instalat gazon mixt, altii au ales varianta complet sintetic.
    …oricum, au promis ca-l schimba saptamana viitoare, iar…

  2. Nu mă duc pe stadion fiindcă sunt sătul de violennţa verbală şi fizică a aşa-zişilor susţinători.
    Privesc altfel sportul, în general, după ce am practicat mai multe.
    Dacă susţin o echipă sau un sportiv, înţeleg s-o/să-l aplaud, s-o/să-l încurajez. Asta nu presupune deloc să înjur adversarii. Asta este pentru grobieni, nu pentru mine. Dar altora le place.

  3. Gazonul … ca in rest lumea fotbalului este fara prihana … de la sefi de club spagari si mafioti pana la „federati” care pun pe butuci cluburi intregi, de la arbitri care fluiera dupa „partitura” livrata in camera de hotel pana la fotbalisti beti sau „high” paraleli cu viata sportiva. Nu stiu cu cat mai mare este indemnizatia de jucator de fotbal decat cea a unui gimnast, dar stiu ca echipa de gimnastica a Romaniei este cu mult mai titrata decat echipa de fotbal a Romaniei.
    Gazonul ? Gazonul intra la capitolul „da-le-n măsa” alaturi de bazinele olimpice, de pistele pentru atletism, de partiile de schi si bob, de patinoare si de toate celelalte facilitati care ar fi trebuit sa contribuie la formarea sanatoasa a indivizilor, la raspandirea „Citius, Altius, Fortius” fara legatura cu sa ma imbogatesc citius, sa dau din coate sa ajung altius si sa halesc steroizi sa fiu fortius sa crape dusmanii de ciuda.

  4. Stadion fain, comportament de huligani :) Ce pot spune, sunt si eu microbist insa, uneori, chiar nu mai inteleg de unde atata ura intre galerii…si ce injuraturi bai nene, de nu poti sa-ti iei prietena pe stadion :)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

Abonarea este aproape gata!

Mai trebuie doar să îți confirmi adresa de email.

Pentru a completa procesul de abonare te rog să accesezi link-ul din emailul de confirmare pe care l-ai primit.

A apărut o eroare.

Te rog să reîncerci mai târziu.

Dacă problema presistă, te rog să îmi scrii.

5300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

Abonarea este aproape gata!

Mai trebuie doar să îți confirmi adresa de email.

Pentru a completa procesul de abonare te rog să accesezi link-ul din emailul de confirmare pe care l-ai primit.

A apărut o eroare.

Te rog să reîncerci mai târziu.

Dacă problema presistă, te rog să îmi scrii.