Despre relaţiile amoroase între colegi de serviciu

Văd chestiunea de mai jos, via Daniela.

oracle

La prima vedere, e oribil aşa ceva. Ok, şi la a doua şi la a treia. Doar că – viaţa m-a învăţatat aşa, că de multe ori lucrurile nu sunt chiar aşa cum par la prima, la a doua sau la a treia vedere – am zis că ia hai să încercăm să găsim explicaţii pentru o astfel de atitudine a unei corporaţii. Aşa că eu lansez discuţia şi, în timp ce voi vă daţi cu părerea, o să cer părerea unor specialişti (sau nu, văd eu cum pun problema), care să ne dumirească şi să ne lumineze magistral în chestiunea de faţă. Şi îi voi întreba şi pe cei de la Oracle dacă e adevărat, fireşte, pentru că aşa e fair, să am şi părerea lor, dacă de la presupusa lor politică de HR a plecat toată faza.

Întrebarea este directă, clară şi răspicată: Sunteţi sau nu de acord cu relaţiile amoroase între colegii de serviciu?

Eu dau câteva argumente pro şi câteva contra. Ca să avem puncte de plecare, cum ar veni. Şi motive de discuţie, ca să zic aşa. Nu că aş crede în toate cele de mai jos, fireşte, dar cineva trebuie să o facă pe asta… Aşa că vă dau câteva. Sigur sunt mai multe. Mult mai multe.

Argumente pro relaţii amoroase între colegii de serviciu

– Vin cu mai mult drag la muncă, au un feng shui pozitiv, dau randament mai mare.

– Încurajând astfel de legături, compania arată că este orientată pro-familie şi ceva de genul.

– Discuţiile de la birou se prelungesc si acasă şi, astfel, creşte productivitatea muncii.

– Uşurează realizarea taskurilor în echipă, creează o atmosferă plăcută de lucru.

Argumente contra relaţii amoroase între colegii de serviciu

– O pot da pe gelozie sau pe fluturat din gene ore întregi şi astfel se strică productivitatea muncii.

– Dau motive de bârfă colegilor şi astfel de strică productivitatea muncii.

– Apar discuţii acasă gen „de ce ai zis aia la birou?”.

– Apare invidia colegilor care nu reuşesc oricum să îşi găsească pereche şi mor de ciudă că voi vă giugiuliţi şi la birou.

Notă: nu discutăm aici despre relaţia amoroasă dintre şef şi subaltern. Căci, de cele mai multe ori, este doar sexoasă, fără amorul inclus.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

42 thoughts on “Despre relaţiile amoroase între colegi de serviciu”

  1. Pai… In primul si primul rand mi se pare ipocrit indemnul HR-ului de a trece prin el o cerere pentru a putea initia o relatia amoroasa cu un coleg. Sunt multe discutii care amintesc de team building-urile organizate si platite de corporatii precum Oracle in timpul carora evenimentele sexuale sunt mandatorii. Deci daca angajatul poate pe banii lor, de ce sa nu poata acasa pe timpul si banii lui?!

    Argumente pro si contra cred ca sunt cu sutele. Dar pot da un argument contra aceasta birocratie amoroasa: Ce se intampla cand doi angajati, foarte productivi, din gama celor care si gandesc si lucreaza ajung la concluzia ca iubirea este imineneta. Sa spunem ca HR-ul decide ca din combinatia in cauza ar fi contraproductiva si respinge cererea celor doi.

    Renunti la perspectiva unei vieti de familie fericite pentru un loc de munca? Sau renunti la locul de munca care iti place si iti asigura un confort pentru o potentiala viata de familie?

    Si ca argument pro acestei cereri: sunt si cativa dezaxati care, daca nu le functioneaza amorul in grafice, pot depune plangeri de hartuire sexuala.

  2. As fi ipocrit sa spun ca nu sunt de acord, avand in vedere ca pe sotia mea am cunoscut-o la locul de munca. Trecand peste faptul ca m-a cucerit cu un ,,3 in 1″, nu vad care ar fi problema! Consider doar ca este nevoie de o doza de decenta in ce priveste comportamentul la locul de munca, in rest ar fi absurd sa delimitezi sentimentele prin regulament de ordine interioara!

    1. Sa iti fie de bine si sa va bucurati unul de altul pana la adanci batraneti :) Dar, ca sa revin la concret, cate dintre amorurile astea de la birou stii tu ca s-au terminat ok? Eu, daca ar fi sa fac o statistica, as zice ca sub 25%.

      1. E adevarat, dupa cum spune si draga mea, ca ce fac eu e irepetabil. :)))
        Revenind, insa, nu stiu ce sa zic. Poate ca la restul de 75 la suta tocmai despre asta e vorba – un simplu amor, nu o intentie serioasa de relatie. Habar n-am!

  3. Cu sau fără voia HR relațiile tot pot exista. Nu e legal sa te dea afara firma!

    Am o prietena care exact la Oracle lucrează. Nu a auzit de așa ceva !

    Revenind pe topic, depinde totul de caracterele oamenilor. Nu poți generaliza dacă este sau nu benefica/productiva o relație la locul de munca. Ambele variabile date de tine sunt valabile dar asta depinde numai de caracterul partenerilor. Eu am fost in ambele situații.

    @Marius C. a punctat bine, dar taskuri poți atribui dacă ești in poziție mai mare decât iubita. Deci e relație oarecum sef – subalternă.

  4. Exista o cerere tip? Se solicita si alte acte in afara de cerere? Daca iti lipseste o anexa, ceva, te respinge si trebuie sa iti completezi dosarul? Se specifica durata amorului? (toana trecatoare, aventura de vara, intentii serioase)?
    Daca cei in cauza sunt casatoriti (nu intre ei), devine HR-ul instanta morala si respinge cererea? Dar daca o persoana apare in mai multe cereri? Face HR-ul o selectie?
    Relatiile cu persoane de acelasi sex sunt acceptate?

  5. nu sunt de acord.
    e o replica dintr-o piesa de teatru: nu le-amesteci, n-ai probleme! asa e si cu amorul pe la job. naste tot felul de probleme, pe care in mod normal nu le-ai avea – legat de job.
    legat de timpul petrecut impreuna, eu una m-as plictisi sa ne vedem tot timpul. incet-incet ar disparea dorinta de revedere, incep discutiile, etc.. si toate astea, ar schimba relatia.

    1. La asta cu plictisitul daca te vezi prea des, nu ma bag sa comentez. Pentru ca eu sunt unul din acei imensi norocosi, care inca mai simte (dupa 17 ani) fluturasii aia in stomac atunci cand apare doamna sufletului meu in fata mea :)

    2. Buna Georgiana,
      Sunt de acord cu tine referitor la subiectul articolului.
      Am o rugaminte stii cumva numele piesei de teatru ce contine replica: nu le amesteci, n-ai probleme.
      Imi aduc aminte ca era vorba de doua cupluri.
      Numai bine,
      Marius

  6. cred ca persoana respectiva nu a inteles exact. nu trebuie sa ceri voie hr-ului sa ai o relatie cu un coleg/o colega de munca ci trebuie sa anunti cand ai o relatie de acest gen pentru a se putea lua masurile necesare: eliminarea conflictelor de interese, plangeri de harturi etc.
    iar legat de intrebarea ta: dragostea nu tine cont de relatiile de munca :P

  7. Eu am lucrat circa un an cu mandra mea si ne-am inteles perfect. Din punctul meu de vedere nu este absolut nicio problema sa lucrezi in acelasi loc cu jumatatea.

    Din punctul meu de vedere, oamenii sanatosi la cap fac diferenta lejer intre munca si relatie. Treaba este treaba, iubirea este iubire, nu vad de ce ar trebui sa interfereze printre birouri :)

    1. Buna asta cu „oamenii sanatosi la cap” :) Doar ca, vezi tu, cand esti companie mare, cu multi oameni si multe griji pe cap, nu iti faci procedurile in functie de „oamenii sanatosi la cap”, ci in functie de ceilalti, aia care nu prea sunt sanatosi…

      1. Fie vorba intre noi, intre cei nesanatosi la cap apar probleme personale cu mult mai grave decat cele amoroase.

        In relatie sau nu, oamenii nesanatosi la cap oricum fac probleme.
        Sa stii ca eu cu Ioana am lucrat foarte bine impreuna si chiar ne gandeam ca ne-ar prinde bine o noua perioada de lucru impreuna.

        Dar drumurile sunt intortocheate si diferite :)

  8. Da stai un pic, poti avea o relatie cu o colega si fara stirea sefilor, a HR-ului sau a colegilor. De ce trebuie sa stie restul colegilor ca tu faci dragoste, ca sa nu folosim un limbaj vulgar, cu o colega?

    What happens in the bedroom, stays in the bedroom.

    1. Vasile, cum vorbeşti tu despre ceea ce nu ai făcut vreodată…şi nici vulgar nu vrei să fii. Plus că le confunzi de nu se vede. Ce-ar fi să revii când înţelegi despre ce este vorba şi mai şi reuşeşti să ai o părere? Cam peste…nu ştiu, habar nu am câte clase mai sunt obligatorii în ziua de azi.

  9. Pai credeam ca-i tot acelasi lucru. Relatii amoroase, dragoste, iubire.

    Oricum, ideea e asta. Eu cunosc pe cineva care a avut o relatie conjugala cu cineva de la birou fara sa stie colegii de munca. Bine, dupa un timp s-a aflat, dar au dus-o asa vreo cateva 3 luni.

  10. Mă amuză subiectul ăsta şi zău că nu ştiu să explic de ce anume… Poate pentru că nu mă întreb ce sens anume dau companiile cu astfel de restricţii sintagmei „relaţii amoroase”. Adică, hai să fim serioşi… sunt fel şi fel de relaţii şi, vorba lui Vasile Manu, de ce trebuie să ştie toată lumea ce faci tu cu colegul / colega? Apoi, privind un pic mai profund lucrurile… mi se pare de-a dreptul stupidă restricţia… Eu sunt mai sentimentală, aşa… şi, sincer, chiar nu pot să înţeleg cum poţi să-i dictezi inimii??? Adică, bun, regula e regulă…dar, să zicem că te îndrăgosteşti dom’le de colegu’ şi el de tine şi e dragoste nebună, nu aşa… Ce-i de făcut? Îşi dau amândoi demisia? Sunt concediaţi? Renunţă la iubire de dragul unui principiu care este discutabil? Dileme existenţiale pe care nu mi-ar plăcea să le am. Deşi… dacă aş fi în situaţia dată, alegerea mea ar fi clară, fără nicio dilemă… Dar, cum spuneam, eu sunt mai sentimentală, deci nu ştiu dacă e bine să se ia cineva după mine. :D

  11. colega poate fi si maritata? se specifica daca relatia se poate consuma la locul de munca, in pauza de cafea, in lift sau in biroul incuiat? c’mon, gluma e gluma, ce nu remarcam e gradul de inrobire la are suntem supusi, cu buna voie si fara sa realizam ca ne vindem nu forta de munca, ci vietile cu totul… astia 23 de ani de „capitalism” au facut din mine un stangist vehement…

  12. Eu dacă aş fi şef peste o sală de birouri, zău că aş permite relaţiile între ei. Nu văd motivul pentru care să nu existe, plus că aduc productivitate mai mare şi ar fi şi ceva oarecum controversat pe nişa asta.

  13. Nu vreau sa intru in argumente pro sau contra legate de relațiile dintre angajatii unei companii. Insa pot sa zic ca mi-a fost dat sa vad un caz intre un supervisor (ea) si el plasator undeva la un cinema din Iasi. Se iubeau, aveau o relatie bine inchegata insa colegii barfeau. Ba ca are si el aere de sef de cand cu ea, ba ca el nu mai munceste la fel de mult ca inaite etc. Rahaturi de oameni invidiosi. La preaiunea conducerii el demisionat. Trageti voi cate concluzii vreti.

  14. Depinde de locul de munca, Poate ca va intersectati rar si nu sunteti subordonati. Poate e doar un contractor. Sunt atatea X -uri de completat , asa ca nu pun o stampila pro sau contra.
    La 20 de ani sigur ti-as fi raspuns mai categoric si as fi avut genul de parere sau/sau. Acum e doar „depinde”.

  15. Obiectiv privind, parcă am zice că e mai bine fără. Că nu ar trebuie amestecate, pentru binele relației, pentru binele serviciului… dar, ce te faci când sentimentele lovesc exact acolo unde ai tu impresia că nu au loc, adică la birou? Ce, avem posibilitatea să cerem aprobare pentru a ne îndrăgosti? Chiar gestionăm acest lucru? Cunosc și eu un caz, nu la Oracle, o altă companie mare care te obligă să semnezi, prin contract, că nu vei avea relații de gradul I cu alți angajați… cumva e logic, cumva e absurd…

    Cred că oricâte argumente pro am aduce, se găsesc, pentru fiecare, și argumente contra. Și crezi că ajungem la o concluzie universal valabilă?

  16. Eu sunt intr-o relatie cu cineva de la munca si imi e foarte bine asa. Nu confundam la munca profesionalul cu personalul, nu discutam acasa de munca si gata. Oricum la noi se merge foarte tare pe relatiile dintre colegi, sunt oameni casatoriti de 7 ani pe aici. Atata timp cat nu te pupi pe coridoare si nu faci ce ai zis tu la „contra” e totul ok

  17. Trecând peste dobitoceniile emise de unul ca Vasile Manu, am lucrat alături de soţia mea. Nu ne giugiuleam, nu ne nimic, aveam treburi separate de făcut. Este drept, mâncam împreună. A fost, probabil, cea mai tensionată perioadă din viaţa noastră. Greşelile unuia deveneau greşelile ambilor, dacă apăreau, plus că 24 de ore alături de acelaşi om au reuşit să producă unele mici probleme în cuplu. Având experienţă, ceea ce unul ca Vasile Manu nu are, am trecut peste ele. Dar din punctul acesta de vedere mi-am spus că niciodată nu voi mai lucra în acelaşi loc cu omul iubit. O pauză este absolut esenţială. În rest, mai ales prin corporaţiile prin care am trecut, relaţiile la locul de muncă sunt normale. Am văzut oameni care la miezul nopţii erau încă la muncă. Mi se pare normal să meargă acasă alături de cele ca ele, căci nu erau singurele care ţineau lumina aprinsă-n firmă.

    1. Ce ai nene cu Vasile Manu, ca m-am alarmat asa de rau din cauza comentariilor tale de avertizare, ca am citit de 3 ori ce a scris acest om, Vasile M, mai sus, si TOT nu am vazut nici o dobitocenie speciala, sau asta o fi pt ca am ADHD si citesc mai superficial si mai putin hipervigilent ca altii ? Zau, am inceput sa ma ingrijorez in legatura cu poate oi fi eu dobitoc sau mai rau, cine stie (ca eu sunt mai nevricos asa din fire), daca nu-mi dau seama in mod corect de cine e dobitoc si cine nu este in cadrul exprimarii lui in diverse comentarii de pe bloguri sociale.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Top articole din această secțiune

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)