Cum îţi dai seama că îmbătrâneşti

La mine, cred, primul semn a fost când un copil de pe scara blocului mi-a spus „nenea”. Adică cum, măh? Să fiu pe scara aia în care am copilărit, să fiu lângă balustrada aia pe care am lustruit-o cu fundul ani şi ani şi să îmi spună mie puştiulică ăla „nenea”?

Apoi a apărut faza cu trecerea de la „băiete” la „domnule”. La fel de bizară. Adică vânzătoarea de la aprozarul de la intersecţia străzii Hortensiei cu Rozelor şi cu Delavrancea, cea care te lua cu „ce vrei, coptile?„, acum îţi spune „domnule, cu ce vă pot servi?„?

Cel mai tare mi s-a strâns stomacul când, după mulţi ani de când nu am mai fost pe acolo, am ajuns în satul bunicii, Suciu de Jos, Maramureş. Tocmai terminasem facultatea, mă angajasem, eram gata de însurătoare. Şi m-am întâlnit cu un uncheş, cu care mai mergeam prin pădure şi la pescuit. Acum avea înspre 80 de ani. Când m-a recunoscut, s-a luminat la faţă şi mi-a spus blând „bine că am mai apucat să te mai văd o dată înainte de a muri, domnişorule…„. Acum eram „domnişorule„. Nu mai eram „măh, coptile„, nu mai eram „Cristinel„, nu mai eram „nemernicule mic„. Eram „domnişorule„…

Mai apoi, la câteva luni după ce s-a născut Alex, primul meu copil, când s-a îmbolnăvit prima oară, iar noi stătem neputincioşi şi îl vedeam cum se chinuie, am simţit că în suflet aveam un cronometru şi că fiecare minut care trecea şi în care au nu puteam face nimic pentru el era o lună.  Oribilă senzaţie…

Şi îţi apare primul fir alb. Nu îl vezi tu, niciodată nu îl vezi tu :) Prima reacţie este să râzi. Dar apoi începi să meditezi un pic şi să îţi dai seama de nişte lucruri. Din acel moment tu eşti primul care vede fiecare fir alb care îţi apare. Fiecare :)

Apare al doilea copil, Mara, o minune! Îţi dai seama că te-ai înşelat teribil când ai crezut că iubirea ta se va împărţi între ea şi Alex. Iubirea nu se parte între copiii tăi. Iubirea nu se împarte, ea doar se oferă.

Vezi în colţul ochilor doamnei sufletului tău nişte mici riduri. Şi zâmbeşti, o iei în braţe, o săruţi şi îi şopteşti la ureche „astea eu ţi le-am făcut, sunt ale mele” :)

Patricia, iubita lui tati, bine ai venit :) Al treilea copil, o splendidă făptură! Şi, da, ai confirmarea că iubirea este infinită nu pentru că infinitul ştie să iubească ci pentru că aşa ceva nu are cum să aibă un sfârşit…

Alo, Cristi? Sunt tătic, măăăăăăăh?„. Primeşti din ce în ce mai multe telefoane care îţi spun asta. Şi te bucuri pentru ei, căci, aşa cum tu deja ştii, este cel mai frumos lucru din lume.

Nu vreau să vorbesc despre moarte aici. Pentru că moartea este singura certitudine care îţi dă cu adevărat măsura trecerii timpului. Când a murit mama, în 1998, am simţit că mi-a murit jumătate din suflet. Şi că viaţa mea, cea care va urma, este doar un întuneric profund. Toate ceasurile din lume s-au defectat în momentul acela, toate calendarele din lume arătau doar o singură zi, ziua aceea. Mi-am regăsit cadenţa pentru că am avut-o lângă mine pe doamna sufletului meu, forţa vitală care m-a readus în lumea reală…

Aşa că, vă rog eu, haideţi să nu vorbim despre moarte. Ci despre cum să îmbătrânim frumos. Şi să trăim şi mai frumos. Îmbătrânind :)

 

25 comentarii la “Cum îţi dai seama că îmbătrâneşti

  1. georgiana ene Răspunde

    nu imbatranesti. esti tanar din nou prin copiii tai, apoi prin copiii copiilor lor s.a.m.d.

  2. Cristina Răspunde

    Te corectez un pic. Iubirea nu se imparte, poate se ofera, cu siguranta se multiplica pentru fiecare copil.

    Sa vezi cum e cand pe scara blocului te intalnesti cu un vlajgan de 2m, iti zice saru’mana, si iti dai seama un etaj mai sus ca ii supravegheai in carut cat urca mama lui bagajele… sau te strica pe-afara… mama lu’ andrei… pfff… si eu vreau circuit cu bicla, rucsac in spate pe munti, aruncat cu coarda, si alte cateva minuni. Mai lipseste sa spuna doctorul… doamna, luati-o mai usor, la varsta dumneavoastra trebuie sa va menajati!

  3. Razvan Ianculescu Răspunde

    Frumos articol. Sincer, cald, te incarca de energie pozitiva. Si eu am numarat zambind firele albe. Un zambet curios, ce-i drept.
    Si mie mi-au dat „sarumana” copii de la scara si m-am blocat. Nu stiam cum sa le raspund…

    Cum o fi sa ai copii? :)

  4. Lavinia Răspunde

    Imi place sa spun ca I am 32 years young :) Nu stiu altii cum sunt, dar cu fiecare an care trece, eu ma simt mai bine, pentru ca am grija sa nu traiesc degeaba. Dupa asta trebuie sa tanjim, dupa o viata plina, nu dupa nemurire. Asa ca va urez tuturor sa fiti ca vinul, din ce in ce mai buni:) Aaa, si mie primele fire de par alb mi-au aparut la 16 ani. Nici n-am apucat sa ma ingrijorez, a fost pretext sa ma vopsesc, ca altfel n-aveam voie:)))

  5. Pavel Răspunde

    La mine e faza că nu știu dacă deja am îmbătrânit sau doar m-am dilit, de vreme ce mi-am căutat telefonul pe care deja îl aveam la ureche sau că îmi căutam cheile pe care le aveam deja în mână. :D

  6. Rizea-Popp Catalin Razvan Răspunde

    Poate pentru ca mai sunt 2 saptamani si o sa fiu fericit tatic de baiat, poate si pentru ca am trecut prin experienta primelor fire de par alb articolul asta m-a emotionat sincer si in acelasi timp m-a facut sa am un sentiment de bine. Ai mare dreptate ! Sa-mbatrinim frumos !

  7. Sonia Răspunde

    Îmi dau seama că am îmbătrânit când mă întâlnesc cu foşti colegi, iar ei îmi spun ca au copii care s-au căsătorit sau chiar nepoţi.
    Îmi dau seama că am îmbătrânit când îmi sun copilul, nu ca să îl dădăcesc ci ca să îi cer sfaturi.
    Altfel, oglinda o ignor, iar în sufletul meu mă simt ca acum 20 de ani. :)

  8. Andreea D. Răspunde

    Tineretea nu tine cont de numarul de fire albe, de riduri, de cati copii ne spun „doamna/domnul”, ea e in suflet si acolo trebuie sa ramana.

  9. Semsphere Răspunde

    cand ti se da sarna””:))))clar este semn de batranete

  10. Sara Răspunde

    Forte frumos articol!Bun de reflectatat, atat pentru tineri, cat si pentru cei mai putin tineri.Sa-ti traiasca sotia, copiii , sa fiti sanatosi, sa aveti parte numai de bucurii. Pretuieste fiecare secunda alaturi de ei.Tot binele din lume!

  11. Anca Răspunde

    Bun articol. L-am citit dimineata cand eram la lucru (da asta fac eu la servici, citesc bloguri) si chiar mi-a adus un zambet pe fata.

    Sa mai scrii articole din astea nenea! ;)

  12. Miere Sabadus Răspunde

    Am ajuns in asa fel incat chiar nu realizam ca imbatranim. Eu cel putin la minet nu simt :)

  13. Ovidiu Răspunde

    Se mai deterioreaza ambalajul, dar acolo in suflet tot tineri suntem!

  14. Cristian China Birta Răspunde

    Am scris textul acesta dintr-o suflare. Nu ma intrebati ce m-a apucat… Adica acum eram cu un mail de la un client (urgenta mare!) si in secunda urmatoare m-am trezit scriind textul.

    Ciudat mai funtioneaza mintea omului… Ma rog, a lu chinezu :)

  15. gabi Răspunde

    Ca vrem sau nu toti imbatranim. Important e ce ramane in urma noastra.

  16. Dana Răspunde

    Sa traiesti si sa imbatranesti frumos … asa cum gandesti !!!!

  17. adrianagianinna Răspunde

    Eu cred ca exista totusi un secret prin care putem beneficia mult si bine de copilul din noi si, sunt din ce in ce mai sigura ca putem avea parte de asta la nesfarsit. Cred ca tine foarte tare de modul de a nu ne lua prea tare in serios,de anu uita ca putem sari la orice varsta prin baltoace si putem merge prin ploaie fluierand. Fericirea e o stare ca oricare alta, se poate mima pana se invata… Iar ridurile aparute in coltul ochiului, ori firele albe de par nu pot decat sa competeze , in mod fericit-zic eu, intreg tabloul.

  18. Cristea Stefan Răspunde

    Un articol foarte interesant, ce reflectă viaţa persoanelor împlinite, care-şi trăiesc viaţa şi merg mereu înainte. Eu am 18 ani, şi bineînţeles tratez persoanele de 25+ , cu un respect deosebit.Un prieten care are 28 de ani , şi la care mă adresez cu domnule , m-a rugat să nu îi mai zic aşa pentru că „îl consider o persoană învârstă” , şi sunt de acord cu el.Mi-aş dori ca acest lucru să mă roage şi actuala mea profesoară de Limba şi literatură română, pe care o respect şi o consider cea mai drăguţă şi divină persoană pe care am întâlnit-o.Ea are aprox 30 de ani, şi semnele de „bătrâneţe” sunt inexistente, pur şi simplu este perfectă şi o apreciez foarte mult pentru ceea ce este şi pentru ceea ce face . Numai intru în detalii, te felicit chinezu pentru acest articol şi la mai mare ! <3
    Ne vedem pe twitter !

  19. Adrian Răspunde

    O veste buna este ca s-or trezit un doctor, mare chirurg estetician prin Beverly Hills,-Nathan Newman si inca vreo doi, printre care un neam de-al lui Nobel care sa descopere o tehnologie unica, la acest moment in lume: tehnologia celulelor STEM adulte. Aceasta tehnologie permite actiunea factorilor de crestere prelevati din celulele STEM si actioneaza la nivelul telomerelor (terminatiuni ale ADN-uli, cu efect reparatoriu si revigorant. Cu alte cuvinte, intarzie imbatranirea si re-aduce tineretea! :)

    Enzima purtatoare de informatie a celulelor STEM umane, se gasesc in tesutul adipos sanatos uman! Prin liposuctie, aceste celule STEM sunt prelevate in laborator, intre 7 si 10 zile intr-un amestec de legume-fructe, celula stem umana adulta oferindu-si doar informatia genetica; restul celulei stem ,se indeparteaza, iar enzima purtatoare de informatie ramane spre a-si regasi codul genetic al fiecaruia dintre noi.

    Cu alte cuvinte, avem posibilitatea sa ne redefinim tineretea! Organismul nostru isi preia informatia necesara si astfel ne „reinstalam softul nou” de care organismul nostru are o atat de mare nevoie.
    Se stopeaza astfel imbatranirea ,iar organismul de regereaza de la nivel celular. Adica da la baza!

    Nu ma crezi? Priveste aici!

  20. Ionut Răspunde

    N-am ajuns inca in perioada in care sa-mi numar firele de par albe insa e clar ca anii trec si peste mine si raman de multe ori surprins sa vad cate lucruri se schimba in jur. A fost o poveste ceea ce ne-ai prezentat tu, ceva ce as citi de fiecare data cu aceeasi placere.
    Sa ramanem vesnic tineri, zic!

  21. Veronica Tufan (Veronica Bectaș) Răspunde

    Mulțumesc pentru articol! Permite-mi să consider că l-ai scris pentru mine. Este scris din tot sufletul. Mă bucur că te-am cunoscut și sper să-ți mai citesc și alte articole.

  22. Ilie Răspunde

    :), cand sunt alaturi de nepotii mei pot spune ca nu simt…batranetea. Placerea si bucuria alaturi de ei imi ia de pe umeri zeci de ani si….e bine, reconfortant si mai ales simt ca…TRAESC

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *