Unul din bancurile (sau o fi fost întâmplare reală, cine ştie…) care îmi par că se aplică absolut splendid în politică (nu doar cea de la noi, ci de peste tot) este cel de mai jos.

Vine sergentul la soldaţi şi le spune:
– Măh, am două veşti, una proastă şi una bună. Cu care să încep?
– Cu aia bună, să trăiţi!
– Vestea bună este că astăzi vă schimbaţi ciorapii. Vestea proastă este că vi-i schimbaţi între voi.

Cam aşa şi cu ceea ce – politologicheşte şi ntelectual – se numeşte alternanţa la guvernare. Un fel de schimbat de ciorapi între ei. Proces laborios în care noi, poporul votant, ne uităm doar la zburatul ciorapilor dintr-o parte în alta uitând să ne întrebăm dacă nu ar trebuie să ne băgăm picioarele cum ar veni.

Schimbatul ăsta de ciorapi politici vine de cele mai multe ori cu mirosuri insuportabile. O gamă impresionantă de putori, care mai de care mai infecte. Una din aceste putori se numeşte „hai să îl schimbăm pe X pentru că nu vrea să îşi schimbe ciorapii cu noi şi nici nu poartă mărimea noastră, dă-l dreaqu„. V-aţi prins, schimbările politice doar pentru că ăla nu este de-al nostru. Indiferent dacă ăla este foarte bun acolo unde este.

Dar să nu credeţi că asta se întâmplă simplu. Gen îl dau afară şi gata. Noooo, e prea simplu ca să nu fie complicat. Ba reduc schema şi postul ăla dispare, ba bagă nu ştiu ce transfer, ba schimbă grila de salarizare, ba – dap, inclusiv asta se întâmplă – desfiinţează instituţia sau îi schimbă statutul din cal în clanţă nichelată.

Am şi două exemple. Unul este Flavius Bunoiu, fostul director al Casei de Cultură din Oradea. Un om cam lovit cu pucul, e drept, adică nu e cea mai relaxantă persoană din lume. Doar că e a făcut lucruri în funcţia aia. Lucruri pe care nu o să le mai prea vadă Oradea repede. Şi le-a făcut în condiţiile în care bugetul îi era tot timpul tăiat. Dar s-a descurcat în aşa fel încât a adus şi mai mulţi bani pentru instituţie. Adică era foarte bun în ce făcea. Dar asta, fireşte, nu contează. Ciorapii trebuie schimbaţi.

Un alt exemplu este Mihai Pătraşcu, şeful Aeroportului Baia Mare. Care a mişcat lucrurile de când este în funcţie aşa cum nu a făcut-o nimeni înaintea lui. Şi care gândeşte lucrurile în perspectivă, nu doar pe pista lui de aterizare, ca să zic aşa. Dar asta, fireşte, nu contează. Ciorapii trebuie schimbaţi.

Ciorăpeală plăcută, tovarăşi!