Subiectul pe care îl abordez în această postare este unul delicat. Nu pentru că am fi pudibonzi sau pentru că face apel la anumite gene pitecantropice, cum am văzut în scandalul cu bentiţa tricoloră şi nici pentru că nu ştim ce să alegem între a fi supăraţi că nu avem încă Catedrala Neamului şi a fi scârbiţi că unii vor să se facă o asemenea hardughie. Astea nu-s chestiuni delicate. Ce am spus mai sus sunt nişte motive de a avea motive să ne contrăm, să ne dăm deştepţi sau să facem ceva cu timpul nostru, după caz. Subiectul pe care îl abordez astăzi este delicat pentru că vorbim despre…
Dar hai mai bine să începem să discutăm. Căci vă invit la o discuţie. Una în care eu o să fiu de partea celor care sunt printre cei mai fericiţi oameni din lume cu cele trei minuni de copii de acasă. Sunt un norocos incredibil, ştiu. Şi tocmai pentru că sunt atât de norocos vă doresc din suflet să vă bucuraţi şi voi de un astfel de noroc. Şi să vi se împlinească tot ce vă doriţi.
Există două categorii de oameni, după cum văd eu lucrurile în acest context: cei care vor copii şi cei care nu vor copii. E o despărţire brutală de ape, dacă vreţi, ştiu. Dar aceasta este părerea mea. Am întâlnit mulţi oameni din ambele categorii. Şi în timp am învăţat că pe cei care nu vor copii trebuie să înţelegi că aceasta este decizia lor şi să nu îi baţi la cap, aşa cum fac – foarte greşit, zic – unii, care iau ca pe un fel de afront personal faptul că există oameni în lumea asta care nu îşidoresc copii. E decizia lor, cum spuneam, aşa că aici se termină discuţia.
În categoria celor care îşi doresc copii avem două subcategorii, dacă vreţi: 1. cei care reuşesc relativ repede să ajungă să îi aibă şi 2. cei pentru care a avea un copil este o luptă continuă şi consumatoare de energie, resurse şi, extrem de important, de suflet. Despre cei din ultima categorie vreau să vorbim astăzi.
A avea un copil este cel mai frumos lucru din lume. Nimic nu se compară cu senzaţia de a fi părinte. Nimic. Şi vă vorbeşte unul care a „păţit” multe lucruri superbe la viaţa lui. Dar nici unul atât de frumos precum prima dată când îţi iei copilul în braţe, primul zâmbet, primul „tata”, primul pas, prima zi de şcoală, prima ceartă, prima fugă la urgenţe, prima, primul… Vă spun toate acestea pentru a înţelege cât de mult îmi doresc ca cei care îşidoresc copii să se bucure şi ei de aceste clipe extraordinare.
Din păcate, cum spuneam, pentru mulţi dintre ei, a reuşi să ai un copil este o luptă teribilă. Care te macină şi care te poate afecta teribil în plan personal şi social. Cunosc cupluri care duc această luptă, unele chiar foarte aproapiate de mine. Ce mă durea cel mai tare când mă întâlneam cu ei era modul în care se uitau la copiii mei, o privire în care vedeai bucurie, speranţă, tristeţe, durere. O privire care, pentru mine, este foarte greu de suportat…
De aceea când primesc câteo veste extraordinară despre faptul că minunea s-a întâmplat şi că o să vină copilul mult dorit, pentru mine este sărbătoare. Îmi aduc şiacum aminte cât de tare m-am bucurat şicum am spus tuturor celor care mă suportau :) despre fantastica veste pe care mi-a dat-o un prieten bun care, după patru ani de încercări, m-a sunat şi mi-a spus doar atât: „măh, o să am gemeni!”. Şi îi are, doi copii superbi, de care se bucură în fiecare zi.
Alţii încă mai încearcă. Dar eu sper, de fiecare dată când mă sună, să aud minunata veste. Şi ştiu că o să se întâmple. Sunt sigur de asta. Doar că nu pentru toţi, din păcate…
Am scris rândurile de mai sus (aş putea scrie despre acest subiect zile întregi…) pentru că am primit de la Roxana Precu, o fată tare, tare sufletistă, un mail în care îmi spunea că pe 15 martie a fost Fertility Day. Şi că cei de la Clinica Gynera (despre care, recunosc, auzisem acum pentru prima dată) oferă teste pentru stabilirea fertilităţii. Nimic spectaculos, aţi spune. Aşa am zis şi eu. Dar mi-a trecut după ce am citit statisticile pe care mi le-a trimis Roxana. Care m-au impresionat atât de tare încât am decis să scriu acest text în linişte, aşezat, fără să îmi distragă atenţia twitterul, facebook sau mailul. Aşa că scriu acest text în avion în timp ce mă îndrept spre Amsterdam.
Ce vedeţi mai jos sunt nişte informaţii care pentru mulţi nu spun nimic. Dar care pentru cei din categoria celor care îşi doresc copii sunt extrem de importante. Pentru că pun pariu că habar nu aveam că faza cu „stai să mă aşez un pic cu serviciul”, „stai să îmi cumpăr şi eu o casă”, „stai şi stai şi stai”este, de fapt, o cursă cu final sigur: scăderea drastică a şanselor de a avea copii. Vă dau informaţiile mai jos, aşa cum le-am primit.
Acestea sunt concluziile unui studiu efectuat de specialiţtii de la Clinica Genyra pe 500 de proceduri FIV (teste de fertilitate).
Una din trei femei care au efectuat FIV în ultimii 2 ani în clinică are o rezervă ovariană foarte redusă (o imbatranire prematura a ovarelor); vârsta medie a acestora a fost de 36 ani.
Rata de succes a procedurii FIV este semnificativ mai scăzută în cazul acestor cupluri; în plus, peste 37 ani șansa de succes este redusă la mai puțin de jumătate față de cazurile sub 37 ani.
Jumătate din cazurile de infertilitate au o componentă masculină; în marea majoritate a cazurilor, infertilitatea masculină a avut cauze necunoscute și s-a descoperit cu ocazia analizei spermei.
Numărul femeilor tinere cu îmbătrânire prematură a ovarelor sau menopauză precoce a crescut îngrijorător în ultimii ani. Cele mai tinere cazuri din Clinica Gynera sunt femei intrate la menopauză la 22-25 ani.
Fertilitatea și vârsta: Fertilitate maximă a femeii este atinsă la aproximativ 25 ani, dar apoi scade lent între 25 și 35 ani și accentuat după 35 ani
Știați că…
Peste 10 % din femei intră la menopauză înainte de 45 ani ?
Una din 10 femei sănătoase are fertilitatea foarte redusă înainte de 32 ani ?
Există frecvente cazuri de menopauză la 25 – 28 ani ?
Șansa de succes FIV la 34 ani este de 20 ori mai mare față de 44 ani ? (40% vs. 2%)
Majoritatea Fertilizărilor în Vitro la femei peste 43 ani sunt cu ovule de la donatoare?
În Clinica Gynera 1 din 3 femei care apeleaza la FIV sunt deja în premenopauza?
Vârsta medie a acestor femei în tranziție către menopauză este de 36 ani?
Fumatul la femei
Grăbește cu 4 ani intrarea la menopauză
Reduce șansa de succes a tratamentelor
Crește riscul de avort și sarcina ectopică
Fumatul la barbați
Crește fragmentarea ADN în spermatozoizi
Crește riscul de avort, anomalii sau cancere la viitorii copii
Obezitatea crește riscul de infertilitate, avort, complicații în sarcină şi crește necesarul de medicamente
Infecțiile cu transmitere sexuală, majoritatea asimptomatice, afectează fertilitatea la ambele sexe
Chiuretajele uterine pot lasa sechele asimptomatice care afecteaza fertilitatea ulterioara
Ce înseamnă un test de fertilitate
Când sarcina nu apare, este recomandată o evaluare a ambilor parteneri pentru a determina cauza infertilității.
În ciuda tuturor investigațiilor, în 15% din cazuri, cauza infertilității nu poate fi identificată.
O evaluare eficientă începe cu revizuirea istoricului medical al cuplului și continuă cu examinarea medicală și cu investigațiile specifice.
Ce înseamnă investigaţiile
Investigații feminine
1. Examenul fizic
2. Evaluarea ovulației
3. Evaluarea rezervei ovariene
4. Ecografia
5. HSG
6. Sonohisterografia
7. Histeroscopia
8. Laparoscopia
9. Testul postcoital
Investigații masculine
1. Spermograma
2. Examenul urologic
3. Ecografia
4. Testele hormonale
5. Spermocultura
6. Cultura secreției uretrale
7. Analiza urinei
8. Testarea anticorpilor antispermatici
9. Testarea fragmentarii ADN-ului spermatic
10. Biopsia testiculară
11. Teste genetice
Sursa foto: Clinica Gynera
11 thoughts on “A avea un copil este cel mai frumos lucru din lume”
foarte interesant articolul tau.
Felicitari pentru implicarea din blogosfera.
Foarte frumos! Felicitari pentru acest articol si nu numai. Multumim pentru toate articolele cu care ne incanti de fiecare data,cand iti vizitam blogul.
Foarte interesant, dar crunt.
Eu dupa ce am citit mi-am pus o mana in falca si am realizat ca ma cam incadrez la „asa nu” din vreo 2-3 puncte de vedere.
Foarte interesant articolul tău, dar nu numai pentru cei care îşi doresc copii şi, deocamdată, nu-i pot avea.
Procentele prezentate sunt revelatoare. Din păcate, ajutorul oferit de clasa politică pentru sporirea natalităţii e redus. De aceea sporul natural al populaţiei e mai mic decât mortalitatea. Uite aşa am ajuns de la 23 de milioane, la 21 de milioane. În acest ritm, unde vom ajunge peste 50 de ani?
Factorii psihologici văd că au fost lăsaţi în afară.
Ştii că există cazuri (aparent în creştere) în care femeile nu pot rămâne însărcinate din cauze psihologice: stress, depresie, anxietate (sunt cele mai des întâlnite).
Ce am văzut eu de exemplu la o clinică în străinătate era un întreg program pus la cale: în primul rând, trebuia ales destul de bine mediul, locul în care foetusul urma a fi conceput. Poate părea amuzant, dar un loc cu aer curat, lipsit de zgomot şi de poluare creştea şansele ca sarcina să ţină în primele săptămâni.
Apoi urma efectiv o perioadă de 9 luni în care mama era îngrijită, permanent, într-un mediu sănătos, cu hrană sănătoasă.
M-am interesat mai ales pe partea de viitoare mămici cu diabet, pt că îl duc şi eu în spate de vreo 18 ani. Şi am să-l duc până la adânci bătrâneţi. Şi am rămas surprinsă de cât de faine erau serviciile medicale şi cât de bine gândite.
Oricum, statisticile oferite sunt dureroase, zic eu. Cel puţin pentru media asta de vârstă: 28-38.
Ce bine ca ai punctat si acest lucru Roxana. Stiu un caz (un cuplu) care au tot umblat pe la clinici prin Romania vreo 2 ani. Intre timp, in urma stresului indus de rezultatele de la teste si felul in care interactionau doctorii cu ei, au ajuns sa aiba sanse si mai mici de a avea un copil. Au decis astfel sa mearga la o clinica in Austria. Acolo, inainte de a ii sustine intr-un proces fizic de fertilizare, li s-a oferit intai o sedinta de consiliere. In urma primirii prietenoase acolo si a sedintei de consiliere au reusit sa aiba sarcina imediat ce s-au intors acasa (la 2-3 zile de la discutie). Acum fetita lor este deja de 3 ani :)
Nu suntem destui pe planeta asta si asa distrusa deja, hai sa mai bagam la pompa sa mai scoatem plozi pe banda rulanta, ca nu suntem deja destui, nu consumam inutil resurse, ne plictisim singuri !!!
Spun extrem de rar asta pe blog la mine, dar acum este imperios necesar: esti de o cretinitate absoluta. Singurul motiv pentru care nu te bag in spam este ca sa te vada lumea in toata splendoarea ta.
Felicitari!
Felicitari pentru familia ta frumoasa. Sa va aibe Dumnezeu in paza.
Articolul ar trebui tiparit si distribuit si in cabinetele medicale. Multora le-ar prinde bine ideile tale. Fetitele mele sunt viata mea si sper sa la mai fac un fratior :) in viitor.
O zi frumoasa in Amsterdam.
Am citit articolul acesta atât de bine documentat o dată şi încă o dată, şi … sunt o femeie norocoasă; în tabăra asta mă situez, mai ales că, multă vreme am spus şi eu „stai să…” Bucuria de a avea un copil este infinită, deşi deţinem un lexic bogat, nu avem cuvinte să ne exprimăm atunci când se întâmplă miracolul. Copilul nu e o piedică în carieră, nu e o problemă, el chiar vine să rezolve problemele din viaţa ta, să dea sens vieţii tale.
Ar mai fi un aspect care contează foarte mult şi anume, contraceptivele. Pe prospectul acestor medicamente scrie „risc crescut de sarcină la femeile care iau contraceptive”. Copilul e un risc, câte femei se gândesc la asta? O bună prietenă nu s-a gândit deloc, apoi a trecut prin toate investigaţiile posibile, ani şi ani, apoi…în sfârşit, fericire şi noroc că a venit un copil sănătos pe lume, după toate cele…
Cred că realizarea unei educaţii sexuale în şcoală, la modul serios, nu ca acum (marcată de câteva ore prezentate codificat), ar ajuta la înţelegerea contextelor.
O viaţă responsabilă, echibilibrată, informaţia ar fi răspunsul.