Am fost aseară la avanpremieră, la Cinema City. Încep abrupt prin a spune că „Mizerabilii” mi-a plăcut foarte mult. Şi fac asta ca să îi scutesc pe cei care nu sunt fani ai genului să plece spre alte siteuri sau bloguri. Eventual către cea mai bună resursă despre film. Sau să câştigaţi invitaţii la film.
Vă recomand să mergeţi să vedeţi filmul? Categoric da. Este un „must see” nu doar pentru ce cărora le plac muzicalurile, dar şi pentru cei cărora le place istoria, dar şi pentru cei care vor să vadă o combinaţie foarte reuşită de actori care cântă şi cântăreţi care joacă, dar şi pentru cei care vor să vadă – în esenţă – unul din cele mai bune filme din ultima perioadă.
Ce mi-a plăcut
Muzica. Excepţională compoziţie, jos pălăria, Claude-Michel Schönberg a intrat forever în coraconu meu muzical cu asta.
Sunetul. Fabulos cum au reuşit să redea atmosfera de muzical în film. Parcă eşti în faţa scenei, aşa se aud vocile. Chapeau!
Libretul. Herbert Kretzmer a reuşit să traducă foarte bine în engleză varianta originală în franceză a lui Alain Boublil, după, fireşte, Victor Hugo. Cu menţiunea că William Nicholson a luat la pilă scenariul şi asta se simte.
Anne Hathaway. Devastatoare în rolul Fatinei, o combinaţie de cântat jucat şi de jucat cântat splendidă. Am căpătat un mare respect pentru ea după ce am văzut-o prestând aseară.
Samantha Barks. Nu o ştiam, dar m-a impresionat în rolul Eponinei. Şi o să stau cu ochii pe ea.
Hugh Jackman. Ocazie cu care aflu că el a prestat la greu în muzicaluri înainte de a ajunge starul de cinema pe care îl ştim. Iar asta s-a văzut, căci a dus foarte bine un rol foarte greu pe tot parcursul filmului.
Tom Hooper. Un regizor care m-a încântat cu The King’s Speech şi care a reuşit să îmi transmită o stare excelentă după filmul de aseară.
Atmosfera de epocă. Splendid realizată, cu o menţiune specială pentru scena finală cu imensa baricadă.
Cuplul Helena Bonham Carter și Sacha Baron Cohen. Mai mult nu are rost să vă spun, sunt savuroşi împreună :))
Ce nu mi-a plăcut
Russel Crowe. Îl joacă bine pe Javert. Dar îl cântă slăbuţ. Adică cele două bucăţi când stă el pe pod sunt printre cele mai bune, muzical vorbind, din film. Dar el nu reuşeşte să îmi transmită forţa lor. Din păcate…
Amanda Seyfried. Voce senzaţională, e drept, dar pe parte de jucat mie nu îmi spune nimic. Iar ăsta era, totuşi, film, nu concert.
Lungimea filmului. Eu nu am nici o problemă să mă uit la aşa ceva şi 5 ore, sunt fan al genului, dar pentru publicul larg este cam multicel, iar asta s-a văzut şi aseară, existând unii care au cedat psihic pe final.
Una peste alta, „Mizerabilii” este un film de referinţă pentru genul abordat. Unul la care o revin cu multă, multă plăcere.
Alte păreri găsiţi la Ruxa, Andra, Utopian Angel, Auraş, Titus, Pyuric, Bunescu, Ionuţ pe blogul lui Valy, Loredana (listă în curs de actualizare, căci sunt chiar curios să văd ce zic alţii).
8 thoughts on “Mizerabilii, un film de referinţă, după umila mea părere”
Pingback: Must See: Les Misérables (2012) « Pyuric.ro
Hugh Jackman, Anne Hathaway, Helena Bonham Carter și Sacha Baron Cohen??? De ultimul nu stiam! I am on my way to the cinema!
O sa ii vezi pe cei doi ce cuplu de hangii dementi fac :)) Sunt sarea si piperul filmului, fara ei ar fi fost mai pustiu, cum ar veni :D
Helena este prin natura ei condiment de bază în orice film ar juca. Cel puțin din punctul meu de vedere. Are un fel unic de a fi nebună, fără a exagera sau a pica în penibil. Dar pe Baron Cohen mor de drag să îl văd în altceva decât Borat. De când cu Hugo, tot vreau mai mult de la el, și mai de calitate. Pentru că este un actor genial până la urmă.
E un film OK, dar de departe cel mai bun „Mizerabilii” ramane cel cu inegalabilii Jean Gabin si Bourvil. Un clasic absolut impresionant.
Sunt lucruri diferite, dupa parerea mea. Sigur ca pleaca de la acelasi roman impresionat al lui Hugo, dar abordarile si punerea in scena, daca vrei, sunt diferite. Asa ca nu le-as compara. E, pe undeva, cam cum as compara o bere buna cu un vin bun. In afara ca sunt bune amandoua, ce poti spune despre ele? :))
Les Miserables cu Gabin si Bourvil e ca o sampanie frantuzeasca de colectie, in timp ce Mizerabilii de acum e un vin bun, dar comercial
Pingback: Les Mizerables