Ce vă spun în titlu este o lecţie pe care, indiferent cât de impresionant eşti tu când eşti doar cu tine, nu o înveţi niciodată. Pentru că indiferent de cât de multe ori îţi spui „gata, ajunge, de data asta spun nu”, îţi iese de vreo câteva ori – cât te ţine enervarea – şi după aia iar îţi dă cu virgulă.
Sigur că a spune „da” este în principiu un lucru bun. Mai ales când vine vorba de cineva care te roagă să îl ajuţi cu ceva. Şi mai ales când este vorba despre o iniţiativă chiar faină, cum multe sunt, din fericire, din ce în ce mai multe în jurul nostru. Şi, tocmai pentru că isprava este faină şi te coafează corespunzător, zici „da”, căci ar fi păcat să nu pui şi tu umărul.
Doar că vine un moment în viaţa ta când mai trebuie să spui „nu”. Şi asta nu pentru că isprava nu ar fi una superbă, care să te coafeze corespunzător, ci pentru că indiferent cât de mult te trage inima să spui „da”, capul – ăla care ne enervează mereu şi mereu prin logica lui imperturbabilă de multe ori – îţi va spune, sec şi imparabil, că „da”-ul din inima ta trebuie să se transforme într-un impecabil „nu” până să ajungi să îl rosteşti.
Hai să o luăm altfel. Să zicem că ai 5 halbe de bere în faţă. Pline ochi. Şi că îţi propui să le bei pe toate. Pe lângă faptul că şi aşa este o grămadă de bere şi trebuie să te ocupi la modul serios să o definitivezi, ca să zic aşa, uite că mai vine un prieten cu o sticlă de bere (o splendidă Old Golden Hen) pe care vrea să ţi-o toarne într-o halbă. Dar în care? Pentru că toate sunt pline. Şi altă halbă nu mai ai, căci nu mai ai de unde să mai ai o altă halbă. Iar a bea repede o halbă doar ca să faci loc berii din sticlă înseamnă să strici berea din prima halbă. Iar asta nu mai este plăcere de a bea bere, ci consum rapid doar ca să poţi consuma mai apoi şi mai rapid, o logică în care refuz să intru.
Cam atât am avut de spus. Aşa am simţit eu că trebuie să scriu rândurile astea…
13 thoughts on “Învaţă să spui „nu” cu capul, chiar dacă inima ar spune „da””
faine:d
dar nimic de faptul ca dupa 5 beri chiar nu mai intra a 6-a ptr ca te-ar strica definitiv pe tine? sau doar la mine e asa? :-P
Io la asa ceva nu o sa iti raspund niciodata in public… =))
:))=))
Prin analogie, ai acolo 5 de DA si un NU. Deci Chinezu la 5 Da-uri baga un Nu, carevasazica. Informatie pur statistica :))
Mah, n-am vazut cu astia ca tine mai tehnici cum imediat scot excelul… =))
Sau poţi să iei sticla cu totul, eventual nedesfăcută ca să nu se răsufle berea :))
Din cand in cand, recunosc spasit, mai fac si de astea. Doar ca asa ceva, adica sa bei din sticla, este un sacrilegiu pentru adevaratii bautorii de bere :D
Depinde si de context. Un exemplu perfect este votul la referendum. Sunt sigur ca multi dintre cei care au votat pentru demitere stiau ca modul in care s-a ajuns la referendum este foarte dubios, ca alternativa USL este inexistenta si ca Antonescu nu merita sa ajunga in scaunul de la Cotroceni, nici macar ca intermiar. Dar cu toate ca astea, imboldul inimii si al urii fata de Basescu i-a determinat sa voteze DA.
Cum nu m-am gandit nici o secunda la politica atunci cand am scris randurile de mai sus, o sa bag doar un politicianist no comment :)
e necesara multa maturitate si pragmatism ca sa poti sa faci diferenta asta de care spui tu intre da si nu.ideea e ca negativismul in sine nu aduce nimic bun, decat si mai mult NU.
Ma eu iti pot spune ca am trait experiente destul de nesatisfacatoare dupa care acum trag tare si regret cu nu-ul. Am mai inceput sa zic da acum, dupa ce mi-am invatat lectia, dar tot cu greu. Mie imi place sa analizez situatia, iar daca situatia nu se „coafeaza” corespunzator, categoric zic nu. :)
S-ar zice că regreți slăbiciunea unui Da… Problema e că dacă cititorii tăi ar reuși să-ți urmeze sfatul și n-ar mai spune Da atât de ușor, ar crește dramatic numărul femeilor rămase nemăritate…