Câți dintre noi practică meseria favorită?

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro.

Lansez această provocare doar pentru că avem de ceva vreme în minte să fac asta. Și cum eu funcționez pe sistemul dacă îmi intră ceva în cap trebe să prestez… :)) Dar nu înainte de a face precizarea, imperios necesară, că în ceea ce mă privește lucrurile stau fix cam așa: am cea mai frumoasă meserie pe care aș putea-o avea :) Și singurul regret este că îmi ocupă tot timpul și nu reușesc să mă dedic unui hobby de-a dreptul pasional, ca să zic așa,  în ceea ce mă privește, care hobby, la o adică și în anumite circumstanțe, l-aș putea transforma într-o meserie.

Dacă nu aș face ce fac acum (căci îmi place enorm ce fac), una din meseriile pe care aș vrea să le fac ar fi cea de arheolog. Cât de frumoasă poate să fie această meserie… Ba nu, nu meserie, căci argeologia este ca bloggingul, la baza bazelor este pasiunea și abia apoi vin celelalte. Un arheolog care lucrează de la 9.00 la 17.00 este un non-sens. La fel cum noțiunea de blogger profesionist care lucrează de la 9.00 la 17.00 te face să zâmbești. Și nu mă refer aici la programul de lucru în sine, care este, conform legilor și a prevederilor din Codul Muncii, normat. Mă refer la faptul că un arheolog citește, studiază, se gândește, face conexiuni mereu și mereu, este în priză tot timpul, munca sa este viața sa. Sau, mă rog, așa îmi imaginez eu. Căci, din nou zic, fac o paralelă cu bloggingul și așa îmi dă :)

Dacă tot suntem la capitolul ăsta, hai să vă fac o mărturisire: dacă o să ajung vreodată să am bani îndeajuns de mulți că să încep să fac niște ”aroganțe” la care mă tot gândesc de ceva vreme, una din acestea ar fi să realizez un film documentar despre gladiatorii daci din Roma. Am început să strâng informații pe tema asta și din ce am citit până acum ar ieși ceva fantastic :)

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

57 thoughts on “Câți dintre noi practică meseria favorită?”

  1. Cand am terminat facultatea mi-am dorit sa fac audit. Si am facut. Apoi, prin 2009, am zis ca vreau in publicitate, copywriter. Si mi-a iesit din nou :)

      1. Daca socotim ca un Social Media Manager este un om care identifica, evalueaza si gestioneaza riscuri (ce face si un auditor, dar cu alte categorii de riscuri) + placerea de a ma da pe facebook, twitter, bloguri, probabil ca peste vreo 5-7 ani voi fi candidatul ideal pentru un astfel de job

  2. Mi-am dorit sa scriu si asta fac… in timpul liber. Tatal meu, saracu’, mi-a zis ca pentru asta nu-mi trebuie facultate de jurnalism, ci doar talent. M-am incapatanat, ambitionat si tot jurnalism am facut. Nu mi-a prins rau, din contra.
    Insa, date fiind conditiile economice actuale, e greu sa faci doar ceea ce-ti place…

  3. Meseria de pe diploma de faculta nu e ceva favorita (aka economist) dar am un master pe scrie „manager in turism” si asta e meseria favorita. Plus ca scriu tot in domeniul turismului. Deci, numai de bina :) Si programul nu e 9-5, de multe ori e 8 (dimi)-10 (seara)but i love it

  4. Fac exact ce-mi place și nu mi-aș dori să încep altceva. Organizarea de evenimente îmi ocupă tot timpul :). Fie că e vorba de ”muncă” sau de ”hobby”, tot asta fac. Singura diferență e că în timpul programului organizez evenimente pe bani și în timpul liber fac voluntariat.

  5. Eu am sansa/norocul sa practic meseria favorita si invatata adica design vestimentar.Eu cred ca daca iti practici meseria pe care ai invatat-o sau mai bine zis daca pui suflet in ceea ce faci ,atunci lumea ar fi mai fericita si plus de asta lucrurile nu ar mai merge atat de prost in lumea asta . :D

  6. Programul e ceva relativ. Ca in ceas de noapte, daca nu am somn, tot deschid laptopul si fac ce n-am avut timp sa fac ieri. Cat despre diploma …. NU! Un mare, NU, pentru ca am dat la Filologie din dragoste pentru limba romana si pentru cele straine. Nu m-am gandit absolut nicio clipa ce aveam sa fac dupa. Si sa vezi chinuiala dupa aceea, pentru ca absolut tot ce faceam imi placea, faceam cu pasiune, dar trebuia lasat in urma, pentru ca asa sunt eu! Nu pot sta locului si vreau sa incerc si aia si aia. Si daca ar fi sa ma evaluez acum, probabil ca la cat am invatat pe alaturi de diploma, am mai terminat vreo 3 facultati, ca autodidact: marketing, management, comunicare. Si tot ma uit in curtea vecinilor, doar, doar o fi ceva meserie ce as putea sa fur si sa o fac mai bine. O fi bine, o fi rau – nu stiu, dar cert e ca munca ma tine sanatoasa la cap, devreme ce monotonia timpului de la 9-17 ma ucide minut cu minut.

      1. Pai… ce sa zic, daca Sinectico nu ti-a demonstrat cata pasiune pun in ceea ce fac, eu zic ca ar trebui sa te mai invit si la alte proiecte, nu? :) Iubesc cartea, in toate aspectele ei. Si sunt dispusa sa sacrific mult pentru ca acest obiect care mi-a fermecat copilaria, adolescenta si tineretea sa traiasca in continuare, dincolo de ecranul rece al unui ereader sau de retorica demobilizatoare a celor care spun ca e vetust. In rest, ca sa am totusi din ce trai, fac marketing, dezvoltare de brand, comunicare si mai nou, proiecte de dezvoltare de business. Te pup.

  7. Hai ca aici ai lovit in plin. Eu am trecut de la muzica la radio si de cativa ai blogging si PR. Daca pui suflet atunci lucrurile merg ca unse si fara greutati. Te trezesti cu placere si nu mergi la serviciu ca si „capra la targ”.

  8. Am terminat marketing, deşi la început îmi doream să fac comunicare şi ştiinţe politice la Cluj. Dar nu a fost să fie! :) Am lucrat puţin în marketing, dar vânzările au fost baza. Blogging-ul s-a născut din pasiunea mea pentru cuvinte, vorbărie şi exprimarea ideilor. După prieteni sătuli de mine, m-am gândit că ar fi bine să ajung la mai mulţi şi mai mulţi oameni :))
    Acum cochetez cu radio , sunt la început. Abia am păşit pe prima treaptă.
    Îmi place tot ce fac ! Îmi place să lucrez în vânzări , îmi place să mă-nvârt în online şi să scriu pe blog şi-mi place să vorbesc la radio. Până acum am avut 1 sau 2 job-uri care nu mi-au plăcut. Au fost scurte :)
    Mă bucur că pot face ceea ce-mi place ! Sunt o norocoasă :)

  9. Am un job de corporatist insa pot spune cu tarie ca nu e ceea ce imi place. Suna pompos dar nu ma simt implinit, nu ma simt folosit la maxim si de ceva timp am inceput sa fac ceva ceea ce imi place insa momentan merg in paralel, ca deh, viata nu iti permite pur si simplu sa renunti si sa faci ce te taie capul. Inca, inca sunt dependent de un job dar sper sa fiu propriul meu sef cat de curand. :)
    Succes cu gladiatorii daci. Suna foarte interesant!

    1. Si eu iti doresc din tot sufletul sa te simti mai implinit in viitorul job. Nu neaparat la faza cu propriu sef, caci nu e asa simplu pe cat crede lumea :) Dar in ceea ce faci, indiferent daca esti sef sau nu :)

  10. As putea spune ca este foarte minunat, daca mi se permite exprimarea asta, este mirobolant de-a dreptul sa faci ce iti place si sa iei si bani pentru asta. Eu le-am incercat pe toate sa zic asa. La origini sunt domnul inginer – am prestat 6 luni ca inginer si mi-au ajuns. Apoi am fost de toate: caraus in depozit farmaceutic, contabil, bodyguard, securityman – in uk, salesman – in uk, dj, admin de club de net, operator de linie, pr si muuuulte multe altele. Ce-i drept de vreo 3-4 ani imbin utilul cu placutul. Am doua joburi principale sa le zic asa: unul e cu si despre muzica, celalalt e cu si despre sport. Pe ambele le imbin uc online-ul. In momentul de fata sunt PR Manager / Assistant Manager la MusicExpertCompany – recte lucrez cu niste oameni misto si cu artisti la fel de misto. Sunt PR Online pentru Sandu Lungu – cu siguranta il stiti, sunt PR Online pentru Ciprian Sora – si pe el il stiti – si mai lucrez cu multi artisti pe langa.

    Dar cel mai mult si cel mai mult ma bucur ca am inceput sa castig din pasiunea mea si anume fitness. Am o mana de fete cu care lucrez, am si vreo 3 baieti, am doamne si domnisoare. Fac ceea ce imi place si fac bine si mai si castig din asta. E ce trebuie.

    Ce-i drept, nu mai am timp fizic, dar nu ma pot plange. Si castig tot mai mult teren in fitness / sportul comercial de la noi, deja ma recunoaste lumea, am parteneriate pe zona aia. E bine.

    P.S. Aveti nevoie de un antrenor personal, stiti unde ma gasiti :)).

    Hai ca m-am lungit prea mult. E simplu: daca faci ce iti place si mai si castigi bani din asta, inseamna ca esti un norocos si nu ai voie sa te plangi. Ca sa faci asta trebuie sa iti doresti cu adevarat ceva si sa stii ce iti doresti si ce anume vrei sa faci. La mine e asa simplu: internet + muzica + sport :).

    Va pup, ca fug la antre :))

  11. Pai, cam asta e cheia succesului: sa faci ce-ti place, nu?
    Cat despre mine, de vreo 3 ani si ceva, sunt atat de „prins” de microbul ziborian (http://www.zibo.ro/), incat uneori cred ca e chiar mai mult decat o pasiune; e o adevarata obsesie :) Si un proiect tare aproape de a fi facut pasul catre certitudine!

      1. Cristi, de ce zici ca putini stiu ce facem?? Stiu tot mai multi si mai ales copiii, profesorii si parintii. Ca doar lor ne adresam. Ca nu „stie” presa in general, si presa online (bloggerii) in special, e o alta mancare de peste. Insa nu ma deranjeaza, pt. ca ceea ce facem, facem pentru copii si pentru viitorul lor.(nu-s vorbe goale, asa cum stii)

  12. Îmi place modelul cu aroganțele, cred că ne e comun multora, doar aroganțele diferă:) ;idee cu documentarul mi se pare foarte faină, nu știam multe dar mi-ai trezit interesul.

    Și eu fac ce-mi place, munca îmi aduce lucruri faine. Găsiți aici cam cu ce mă ocup http://egoistic.ro/about/ (dacă-mi este permis linkul…)

  13. Da, e minunat să faci ce-ţi place şi să-ţi placă ce faci. Scrisul nu numai că-mi place, dar mă şi distrează. Asta cînd nu mă chinuie, dar şi asta e minunat. Am noroc :) Iar acum, de cînd traduc Shakespeare, e mai minunat ca oricînd! Şi greu, dar cui îi pasă?

  14. Mi-am dorit intotdeauna sa fiu Web Designer (developer) si asta fac, dar acum ma gandesc deja sa schimb meseria dupa ani si ani de stat cu ochii numai in ecranul PC-ului.
    S-ar putea sa intru in politica! :)

  15. Am vrut să fac jurnalism şi viaţa mi-a dăruit ce mi-am dorit. Ei, uneori e bine să nu-ţi doreşti, zic eu acum, la 15 ani de atunci, pentru că s-ar putea să se întâmple :)

  16. Am terminat facultatea de calculatoare si asta fac ca si job permanent. Intre timp am descoperit ca-mi place sa scriu si sa am grija de stilul meu de viata. Asa ca mi-am facut si blog si mi-am imbunatatit si stilul de viata :) Cu timpul sa le fac pe toate stau mai rau, in rest e OK :)

  17. Clar imi fac meseria cu drag ( poate prea mult ar zice prietena mea) Marketingul in turism e foarte misto (de ex. poti face campanii cu bloggerii :))) Nu stiu daca a fost noroc/sansa sa lucrez in domeniul favorit, trecand de la retail si apoi mezeluri…as mai face si productie TV ( ca in tinerete, bine la alt nivel) si as mai face multe dar … ce vine am eu ca ziua are 24h ? Asa, care era defapt intrebarea ? :)))

  18. De cand am inceput sa fac cate ceva am reusit sa imi placa mai intotdeauna, iar atunci cand am ales gresit sau nu mi-a mai placut am reusit sa schimb. Am spus intotdeauna ca atunci cand voi avea sentimentul ca ma duc la munca sau ca sunt la munca o sa schimb. Am fost cadru didactic, consultant, antreprenor, angajat la o corporatie ( aici a trebuit sa schimb oleaca) si din nou in consultant. Momentan sunt in continuare consultant management de proiect.

    Sunt chiar placut impresionat de faptul ca nu am vazut obisnuitele lamentari privitoare la viata grea, care te impiedica sa faci ceea ce vrei. Ai un grup de cititori ce trebuie pastrat.

  19. Ha..De un an sunt la Romtelecom agent de vanzari si m-am simtit foarte bine pe postul asta. Acum ca incepe clasa a 12-a ma retrag, dar am reusit sa imbin scoala cu 2-3 ore de vorbit si de incercat de convins persoane, ceea ce o iau ca pe o experienta importanta pentru viitor. Mi-a placut ca puteam sa imi pun in practica limbarita :))), dar nu il vad ca job de viitor. Mai scriem, mai comentam si vedem ce-o fi si peste 5-6 ani :)

  20. Pingback: Ce face un blogger profesionist la un eveniment. Caz aplicat, desigur • Chinezu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)