Ieri am ajuns pentru prima dată, alături de tovarășul Make, la Petrom City. Ocazie cu care mi-am dat seama că e mai mult City decât Petrom :)) Căci e ditai hardughia, e impresionant ce e acolo. Poate că Ana și Maria (vă salut, stimabilelor :D) o să organizeze odată un tur pentru bloggerii care nu au vizitat monstrulețul, așa, să vadă și ei cum se pune problema :D
Am ajuns nu pentru că aveam treabă cu Petrom, ci pentru că am fost curios să văd la fața locului cum merge inițiativa companiei de a organiza un târg de ONG pentru ca cei 2500 de angajați să poată alege cui să direcționeze acele deja celebre 2 procente din impozitul pe venit. Celebre, zic, pentru că toată lumea vorbește despre ele, dar doar 25% din români ale să le direcționeze către societatea civilă (conform statisticilor pe anul trecut). Numărul celor care aleg să facă asta este în creștere, ceea ce e bine, doar că mai este mult până departe…
Când am ajuns acolo, prima surpriză a fost că știam foarte multă lume prezentă acolo. Zic surpriză pentru că dacă m-ați fi întrebat înainte de a merge ce ONG o să găsesc, nu cred că le-aș fi zis pe toate :)) Am văzut Let’s Do It Romania, despre colaborarea cu care zău dacă mai are rost să vă povestesc :D, Plantăm Fapte Bune, cu Liana și Roxana pe post de gazde, Salvați Copiii, feblețea mea când vine vorba de societatea civilă :), Fundația Motivation, cu care am mai colaborat, Little People, cu extraordinara lor activitate pe care o respect deosebit, băimărenii mei de la HHC România, ocazie cu care am cunoscut-o și pe șefa din București a oranizației, Ioana :) sau Mai Mult Verde. Am apucat să povestim și cu reprezentantele a două ONG pe care nu le știam, dar pe care acum, când am aflat cu ce se ocupă, le salutăm cu mare drag: Romanian Angel Appeal cu proiectul scoalabonelor.ro, pe care eu îl apreciez (ca senzațional de mândru tată al 3 fenomenali copii) și Chance for Life, cu care Make a declanșat o vastă prezentare a zonei Sulina și mi-a și cumpărat un cadou, pe care îl puteți vedea în foto :)
M-am încărcat de energie după ce am vorbit cu oamenii de acolo. Pentru că nu ai cum să te simți altfel când povestești cu niște oameni care fac ce fac din pasiune și care te ”molipsesc” de dorința de a face bine celorlalți. Recomand tuturor câte o cură de povestit cu oameni dedicați acestor cauze. Măcar atât :)
Ar mai fi chestiunea cu lipsa de apetență a românilor, ca nu știu cum să îi zic altfel, pentru a face gestul simplu de a dona acele 2 procente. E mult de discutat aici și nu aș vrea să stric tonul oprimist al postării :)
Dar vă dau, totuși, câteva concluzii, primite de la Alexandra Băcescu de la Salvați Copiii, despre ce s-a întâmplat anul trecut:
· Numarul total de entitati nonprofit/unitati de cult care au beneficiat de virarea pana la 2% din impozitul anual pe venit datorat statului a fost de 24.891
· Suma directionata pentru anul fiscal 2010 este de 114.733.978 ron (scadere de 3 % fata de anul precedent -117.184.652 lei)
· Din numarul total de persoane care au avut capacitatea de a redirectiona cei 2% din impozitul datorat statului, au facut uz de acesta prevedere 1.648.313 de persoane, reprezentand un procent de aproximativ 25% (crestere de 7% fata de anul anterior)
· In topul celor mai active judete Clujul isi pastreaza locul fruntas ca si anul trecut si este urmat de Timis, Bihor si Arges. La polul opus, judetele care au directionat cel mai putin sunt: Calarasi, Giurgiu, Ilfov si Teleorman.
2 thoughts on “De ce e bine să povestești cu ONG. Măcar câteodată”
Bine ca scrii numai de bine despre ei. Oare de ce nu sunt la fel si cei din teritoriu ? Am spus-o intodeauna, alti isi rup coatele sa promoveze ceva, iar colegii lor …
Frumos, imi place cand vad asemenea colaborari.
Pingback: 19 - 23 Martie: Stiri despre responsabilitate, de pe site-uri adunate | CSRmedia | Prezentam actiuni responsabile