La PR Forum am zis pe șleau că nu mă interesează ce se întâmplă cu presa tradițională. La care Vlad mi-a spus că sunt iresponsabil că gândesc așa. Motiv pentru care am zis că merită să scriu câteva cuvinte pe tema asta.
Reiau, ca să fie clar pentru toată lumea: Nu mă interesează ce se întâmplă cu presa. Și am un motiv extrem de simplu, care sper să fie înțeles de cei muuuuuult mai intelectuali și mai ancorați în sinergia concretului decât sunt eu: nu am timp de așa ceva. Pentru că a te interesa la modul serios de ceva îți ia timp. Iar eu timpul atâta cât îl am, prefer să îl direcționez către social media, firește, și către alte chestiuni. Iar a mă declara din când în când îngrijorat de trendul pe care merge presa, doar așa să mă dau balenă în lingură, zău dacă văd ce sens ar avea… Așa că rămâne cum am stabilit: nu mă interesează pentru că nu am timp să mă intereseze.
Cât despre faza cu iresponsabilitatea, admit că, în teorie, trebuie să ne intereseze ce se întâmplă cu (ceea ce era odată) a patra putere în stat. În teorie zic. Care teorie funcționează la nivel general. Adică, tradus, este iresponsabil să nu ne intereseze ca națiune un astfel de subiect, dar la nivel individual îmi permit să spun că o astfel de categorisire este cel puțin forțată. Pentru că dacă la nivel de națiune ar fi catastrofal, desigur, să fim într-atât de iresponsabili să nu ne intereseze de ce se întâmplă cu presa, responsabilitatea mea personală îmi permit să o trimit către alte chestiuni, mult mai importante decât zbaterile presei, cum ar fi, pe lângă social media, firește, ceea ce face Salvați Copiii, dezvoltarea sportului în rândul copiilor (urmează, stați pe aproape…), ca să zic doar câteva. Faptul că sunt alții care nu dorm noapte de grija presei compensează clar lipsa mea de interes. Ca să nu zic că mi s-ar părea înnfiorător să trăiesc într-o țară în care 90% din oameni ar fi pasionați de subiectul ăsta. Drept pentru care, cred eu, proporțiile se împart relativ ok.
E o decizie personală să nu mă intereseze. De ghiolban, dacă vreți. De marțafoi troglodit, dacă vă coafează. Dar e decizia mea. Pe care poți să o accepți sau nu, firește. La fel cum e decizia mea să spun că este iresponsabil să nu te gândești la chestiunile care mie mi se pare mult mai importante decât mult prea falsa discuție cu moartea presei tradiționale. Numai că, și aici e diferența, eu nu o spun. Căci între a alege să port pe umeri soarta națiunii, aleg înainte de orice să port pe umeri soarta mea. Sunt de un egoism sinistru, știu, lipsit de orice viziune masivă asupra devenirii națiunii. Dar sunt și suporter înfocat al teoriei că ceea ce faci tu, așa mic și naiv cum este, la modul practic, aplicat, e mai important decât să stai pe gard să te uiți la ce se întâmplă și să te îngrijorezi fără să faci nimic. Iar eu, cu voia dumneavoastră, îmi permit să persist în această greșeală.
Mulțumesc pentru atenție.
PS Care înțelegeți că m-am supărat pe Vlad sau faze de genul, mă cunoașteți atât de puțin…
10 thoughts on “De ce nu mă interesează ce se întâmplă cu presa”
frumos articol, apreciez si sinceritatea si mai ales „Dar sunt și suporter înfocat al teoriei că ceea ce faci tu, așa mic și naiv cum este, la modul practic, aplicat, e mai important decât să stai pe gard să te uiți la ce se întâmplă și să te îngrijorezi fără să faci nimic. Iar eu, cu voia dumneavoastră, îmi permit să persist în această greșeală.”
„nu am timp de asa ceva”
asta pur si simplu ajunge :)
Eu, recunosc, aflata in sala, am vrut sa intervin atunci (dar Manafu, moderatorul, mi-a spus ca la sfarsit se pun intrebari) pentru ca am fost si eu surprinsa de afirmatia ta.
@andressa
Daca nu mi-ai inteles pozitia dupa ce am scris aici, atunci ma dau batut. Si merg pe calea mea. Fara sa ma intereseze de ce se intampla cu presa.
Pingback: #prforum12 | Andreea Stan . ro | Andreea Stan . ro
Am inteles, ziceam doar ca pe moment voiam sa raspund. Mi s-a parut ce ai spus.
Pingback: Uneori, ironia 2.0 este într-un mare fel… | Chinezu
Mi se pare normal sa ma preocupe ceva sau nu. Alegerea mea este a mea tocmai pentru ca este diferita de a altora. Presa traditionala oricum este in declin la nivel calitativ, cantitativ inca o duce bine gratie celor care cumpara un ziar ca deh e bun sa cureti cartofi pe el mai tarziu…
Nu ma mira ca nu te intereseaza ce se intampla cu presa. In ultimii destui ani, gasim in presa multe mizerii care nu stiu cat de bine ne fac. Sunt oameni de presa care scriu bine, dar acestia au ramas putini. Atunci decat sa cumpar un ziar pe care sa il folosesc sa aprind focul, mai bine nu…Alegerea este a ta, a mea, a celor care nu ii intereseaza ce se intampla cu presa…Daca nu gasim acolo ceea ce ne intereseaza am schimbat presa cu blogurile! Ce e rau in asta? Daca pe bloguri gasim ceea de ce avem nevoie pentru mine si suflet?
Daca pe bloguri gasim ceea de ce avem nevoie pentru minte si suflet! Sorry! pentru litera „mancata”