Acesta este un guest post scris de Nicoleta, pe care a rugat-o să îmi spună ceva, orice, despre ce vrea, pentru că tare îmi place nișa ei :)
”Naiv.super ”. In timpul facultatii mi-am inebunit toti prietenii, colegii, amicii, cunoscutii si persoanele care se nimereau sa stea mai mult de 5 minute langa mine cu aceasta carte. Aveam un scop clar: vroiam sa vad ce parere au despre ea, pentru ca dupa ce o citeau le aplicam un chestionar din care urma sa aflu chestii interesante cum ar fi apetitul pentru literatura norvegiana contemporana, simtul umorului si altele. Pe urma, nu m-am lasat pana n-am mers si in Norvegia, ca vroiam sa vad ce zic studentii de acolo despre aceleasi lucruri. Si asa, dragii mei, mi-am scris eu lucrarea de licenta.
Dar de ce am fost asa pornita pe cartea asta? A fost prima pe care am citit-o in norvegiana(intre timp a aparut versiunea in romana) si e atat de usor de citit! Spune lucruri mari in cuvinte simple. Fara complicatii. Autorul, Erlend Loe, e foarte activ in social media, ba chiar mi-a citit articolul despre el si mi-a zis ca-i place.
Unii critici spun ca prin aceasta carte s-ar fi creat un nou stil, numit ”naivism”.
Inceputul acestei carti a ajuns ”un clasic”, fiind copiat sau parafrazat de multe ori:
”Am doi prieteni. Unul bun si unul prost. Si il mai am pe fratele meu.
Poate ca nu e la fel de simpatic ca mine, dar e OK.”
Scrie, propozitii scurte si clare, o poveste simpla despre lucruri foarte complicate in timp ce incearca sa gaseasca un sens al vietii, in timp ce incearca sa masoare timpul in altceva decat timp. Personajul principal are 25 de ani cand, ”din senin” i se darama lumea asa cum o stia el. Nimic din ce face nu pare sa aiba sens. Are o criza de identitate si se intoarce la lucrurile de baza. Face liste ca sa vada ce are si ce-i lipseste.
Observa ca
are: ii lipsesc:
-un imprumut mare pentru studii -planuri
-o sesime din diploma de licenta -entuziasm
-un prieten bun -o iubita
-un prieten rau -sentimentul ca lucrurile se leaga
-un frate -o atitudine de castigator
-parinti -ceas
Si ajunge la concluzia ca i-ar placea grozav sa faca schimb intre lucrurile din cele doua liste. Ar schimba oricand prietenul rau pe putin entuziasm. Sau pe o iubita.
Ma uit la carte si vad pe ea semnele timpului, parca vad toate mainile prin care a trecut, ochii care au citit-o la recomandarea mea si ma bucur ca am impartasit experienta asta cu ei, ca poate au simtit ce am simtit eu cand am citit-o. Sau poate dimpotriva.