Când am fost la extraordinarul concert Celelalte Cuvinte la aniversarea de 30 de ani a trupei (da, știu, încă nu am scris despre această minunată experiență, dar mă apuc zilele astea, promit!) am avut parte de un moment care m-a emoționat. În pauza concertului, s-a apropiat de mine un tip (genul rocker, știți voi cum :D) care m-a întrebat dacă sunt chinezu. I-am răspuns, puțintel mirat, ca da, eu sunt, iar el mi-a spus ”sunt Bogdan și vreau să îți dau această carte”. Și mi-a întins cartea. Era cea despre care am scris eu aici. Cu o dedicație care m-a emoționat :) Și pentru că era scrisă din suflet, dar și pentru că gestul a fost unul total neașteptat, dar cu atât mai mult binevenit, având în vedere că eu cu Bogdan am avut o relație 2.0 cel puțin zbuciumată, ca să nu zic mai mult :) Ceea ce s-a întâmplat în acel moment a fost de o normalitate năucitoare. Și zic năucitoare, și zic normalitate tocmai pentru că se întâmplă atât de rar astfel de momente…

Astăzi este ziua lui Bogdan. Așa că îi spun un sincer ”La mulți ani” și adaug și o dorință personală (ce să fac, nu mă pot abține :D) în ceea ce îl privește: vreau ca la anul să văd cât mai multe cronici de albume de muzică rock și metal, pentru că sunt excelente și mă ajută foarte mult să mai ascult și io câte ceva printre picături :)