Zilele trecute povesteam cu un tânăr (și îi zic așa nu pentru că io am 6763 de ani, ci pentru că, de obicei, cei din generația asta mai nouă și mai faină decât noi din multe puncte de vedere îmi zic adesea de astea), care mi-a spus la un moment dat ”o să mă apuc și eu de blog, pentru că și așa nu am ce face”. M-am încruntat și i-am transmis, în mare, ce vă raportez mai jos.
Cred că e cea mai proastă motivație pe care o poți naște. A te apuca de blog pentru că nu ai altceva mai bun de făcut este echivalentul lui a te apuca să spargi niște semințe pentru că nu vrei să tai frunză la câini. Sigur că unii veți spune că ”lasă-i, măh, să încerce și ei, să vadă cum e” și ați avea, pe alocuri, precum precipitațiile de la televizor, dreptate. Dar asta cu încercatul e tare tricky, zău…
Să zicem că un tânăr își face blog să vadă cum e, așa din plictiseală, că și așa nu are ce face. Pornind de la această motivație totalmente eronată, el se apucă și prestează pe blog acolo de-ampulea, ca să o zic pe românește. Căci la așa motivație, așa prestanță. Și, în 99% din cazuri (căci, da, probabilitatea ne spune că ar exista și excepții), se ajunge în fix două situații:
1. După ceva vreme de abureală 2.0 executată pe blog, trage concluzia irefutabilă ”fix trânta blogosfera asta” și se lasă de, hai să îi zicem așa, ironic, meserie.
2. Plictisit fiind și neînțelegând că trebe să ai și o anumită responsabilitate când scrii pe blog, se apucă să înjure, să spurce, să scuipe și, la un moment dat, să intre, en fanfare, în tagma celor care fac precum face el. Și acolo rămâne. Căci înjurând pe blog vremea trece ca la spartul de semințe, nici nu știi când te faci mari în buletin și tu tot cu mintea de tânăr care ți-ai făcut blogul că nu aveai ce face rămâi, iar plictiseala inițială s-a transformat în bucuria de a nu mai reuși să te bucuri nici de bucuria celorlalți, nici de lucrurile plăcute care ar putea să se întâmple în viața ta.
Există motive mult mai mișto de a te apuca de blogging. Le știți și voi, nu-i așa? :)
21 thoughts on “Dacă nu ai ce face în viață, fă-ți un blog (yeah, right…)”
Eu nu m-am apucat de blogging, el s-a apucat de mine. :))
– De hobby?!
Adica de placere, adica judecand la rece te apuci de un hobby cand ai mult timp liber si vrei sa-l umpli cu ceva. – asta e motivatia mea!
– de socializare?! – nu prea cred…ca facebookul e mult mai util la acest aspect. Iar daca intradevar vrei sa socializezi te afiliezi la un club de sah (sau orice alta activitate apropiata tie)
– de „produs bani” – :))))))))))))))))))))) Chiar sunt curios sa vad un blogar roman care o sa-si cumpere casa din banii din blog! sau sa-si faca macar un credit la o casa (oare ce ar scrie la venit).
Concluzia – raman la prima varianta – de hobby – sau mai simplu cum a zis prietenul tau – daca ai timp liber!
@Oana
aia da, e minunata varianta asta :D
@Law
ma intristeaza sa vad cum confunzi hobby cu timpul liber, zau…
dar e parerea ta, desigur, asa ca mergem inainte fiecare pe drumul nostru :)
initial m-am apucat de blog pentru a-mi promova prima carte…
intre timp blogul a devenit mai cunoscut si mai citit decat cartile mele :D :))))))))))))
Bai, Murgeanu, tu scrii si carti? :))
„Generatia asta noua e mai faina”, Chinezu, permite-mi sa te contrazic putin, nu este chiar asa, sau, partea faina este reprezentata numai de exceptii, si unul dintre ele este Florea Cristian, fara nicio reclama ori lauda nemeritata.
95% din bloguri sunt facute sa scoata bani, cat de repede posibil si din nimic daca este posibil. Numai restul de 5% sunt bloggeri ca asa simt ei, vor sa se exprime si vor sa formeze o opinie publica pe o tema anume. Atat. Si asta din pacate.
In plus, blogosfera romaneasca este numeroasa, trebuie sa recunosc insa avem si cateva mari dezavantaje:
– Multi renunta la bloguri dupa maximum 1-2 luni cand observa ca nu produc bani dupa cum si-au inchipuit.
– Multi refuza sa-si imbunatateasca stilul de scris (Incorect bineinteles, mesengerisme si alte d-alea).
Astea sunt principalele dezavantaje. Si inca o chestie: De blogging te poti apuca, se poate apuca oricine nu-i mare chestie. Mare chestie e sa rezisti!
Stefan, eu zic sa-ti muti cartile pe blog si la vanzare(,ma refer la varianta electronica a cartilor. De ex: ghidul l-ai putea vinde pt 5 euro prin sms :D, anyway zic si eu ) .. sau ai putea sa strecori mici pasaje/fragmente din carti si atunci vei vedea cum blogul vinde cartile tale, ceea ce inseamna ca principala motivatie ce-ai avut-o cand te-ai apucat de blogging se mentine :D
Eu sunt cel mai prost exemplu de urmarit, eventual in categoria DO NOT. Motivatia mea se pare ca nu e atat de puternica ca sa fac ceea ce mi-am propus cu blogul meu si nici timpul nu e aliatul meu, dar ma fac eu mare :)
@chinezu ar trebui sa adaugi in contrapartida si motivatia ta de ce te-ai apucat de blog!
PS: Pt mine a fost o joaca la birou – sa-mi demonstrez ca pot si acum un hobby – alaturi de colectia mea de pixuri/prichete si bani vechi :). Fiecare cu conceptia lui despre ce e un blog si care este scopul lui, nu?!
…insa chiar sunt curios sa vad raspunsurile blogarilor cu experienta din online-ul romanesc la intrebarea
Care este scopul unui blog?
@MadMike
in discutia asta despre generatii e ca si jumatatea plina/goala a paharului
depinde de ce vrei sa vezi
am nenumarate exemple de tineri care sunt muuuuult mai buni decat am fost noi la varsta lor
dar si exemple de niste hapciupaliciti
dar, pe de alta parte, si generatia mea e la fel
eu aleg sa ii vad pe cei care promit si care sunt sigur ca o sa vina puternic din urma
ceilalti nu ma pasioneaza deloc
nici macar la nivel statistic
@Monica multumesc pt sugestie :)
@Marius Matache ne mai intalnim noi!!!!! mwhaha :D :)))))
@MadMike „Numai restul de 5% sunt bloggeri ca asa simt ei, vor sa se exprime si vor sa formeze o opinie publica pe o tema anume” – eu cred ca sunt foarte multi bloggeri care scriu ca si ce simt ei si care culmea fac si bani din asta. Doar astia sunt bloggerii care rezista.
„95% din bloguri sunt facute sa scoata bani,” – care sunt blogurile astea, mai bine spus: cate din aceste bloguri rezista?
M-am saturat de 95% de astfel de afirmatii: Din minimele cunostinte ce le detin la capitolul: facem bani din blogging ; stiu ca trebuie sa ai un numar considerabil de cititori si vizitatori. Iar daca X spune de Y ca face blogging doar pentru bani, X jigneste intregul numar considerabil de cititori si vizitatori ai lui Y.
Refuz sa cred ca exista oamenii care nu isi iau in serios job-ul de blogger, dar fac bani, pentru ca:
1. Internetul nu e televiziune ;
2. Cand un individ face un set de alegeri online, il face pentru ca ii place acel set de alegeri si nu pentru ca se simte influentat. Individul, isi pastreaza o oarecare urma de anonimat in online, care ii reda libertate si curaj pentru a face anumite alegeri.
Chinezu, prin intreaga lui activitate blogosferica, nu emite decat un singur mesaj: Te apuci de blogging, daca iti place si vrei cu adevarat. Nu stii, nu-i bai te invat eu!
Stefan Murgeanu la randul lui afirma un adevar general valabil: Vrei sa faci bani, vrei sa ai succes, vrei sa te simti implinit? Daca da, atunci tot ce ai de facut e sa faci ce iti place! <– Afirmatia asta a fost cosmetizata de mine :D Originala era aprox: "Fa ce iti place" .
@MariusMatache : te-ai scos, data viitoare cand te-ntalnesti cu Murgeanu, o sa primesti un teanc de carti :D scrise, bineinteles, de el. Nu de alta, dar sa faci cunostinta si cu Murgeanu, scriitorul :))))))))))))
@Monica – Pai asta am spus si eu, cate din ele rezista?? Daca te aventurezi in blogosfera cu gandul ca vei face bani instant, si mai ales, DIN NIMIC, o sa ai o mare surpriza, si asta e principalul motiv pentru care multi renunta la bloguri si vad destul de multe abandonate in alta ordine de idei.
De altfel Monica, pe langa vizitatori, pentru a face bani din blog ai nevoie de mult mai mult:
– De o comunitate stabila din jurul blogului (De care multi duc lipsa)
– De autoritate si credibilitate
Gandeste-te acum si analizeaza cati au aceste „talente”. Iti spun tot eu, foarte dar foarte putini. Bineinteles ca oricine poate pune o reclama pe blog, nu e mare chestie, insa pentru a face un succes din asta, ai nevoie de mult mai mult.
Eu sunt de acord cu Chinezu, si d-asta il apreciez extrem de mult pentru ceea ce incearca sa faca, si crede-ma, i-a si reusit de multe ori. Sunt dispus sa ajut la randul meu orice blogger, cu ce pot si eu, neavand experienta necesara de care Chinezu beneficiaza, insa, nu pot intinde o mana de ajutor aluia ce pleaca cu gandul de a face bani, fara a pune si el osul la munca. Nu. Chiar nu pot.
Sper ca n-am deranjat pe nimeni cu cele sustinute dar este pur adevar. Cu aceasta ocazie, va invit sa parcitipati la BlogalInitiative :)
@MadMike , ma bucur sa vad ca privim catre acelasi orizont. Insa de ce sa mentionam doar partea goala a paharului? Hai sa o privim pe aia plina :)
Pe mine nu m-ai deranjat, iar acum am inteles mai bine punctul din care vorbesti :)
Servus Cristi,
Evident, tu vrei ca toată blogosfera să inceapa de la 8, pe o scara calitativa de la 1 la 10 :). Insa, cum spui si tu, sunt prea multe nuante de gri, asa ca, pana la urma, e treaba fiecaruia cum se apuca de blogging,
Mi se pare mai fain ca unu nene, care se apuca de blogăreală din plictiseală, să observe, încetul cu încetul, cum se creează în jurul blogului o firavă comunitate, pe care să se chinuiască să o facă puternică. Eu cred că acolo e adevăratul potențial – a început ca o activitate de umplut timpii morți și a ajuns o pasiune. Eu am început, prin clasa a 9-a, să scriu din plictiseală și am ajuns să fiu publicat pe colo și pe dincolo, fapt care m-a determinat să iau treaba asta în serios, ulterior.
Responsabilitatea 2.0 vine după seriozitate. Nu cred că ar conta așa mult motivul pentru care se apuca cineva de blogging, ci cum i se modifică atitudinea/comportamentul pe parcurs. Motivele, obiectivele, viziunea, strategia se pot schimba pe parcurs. Contează omul ce scrie pe blog.
Multumesc fain :)
@Laurentiu Horubet
arata-mi unde am zis eu ca vreau ca blogosfera sa inceapa de pe la 8, ca sunt batran si poate nu imi aduc aminte…
ca daca e doar concluzia ta, please nu imi pune vorbe in gura :)
in rest, raman la parerea mea de om care am vazut sute de astfel de cazuri de care am zis
poate tu esti exceptia aia
cat despre modificarea atitudinii pe parcurs, uita-te in jurul tau si mai spune-mi macar vreo doi care au ales acelasi traseu ca tine
si apoi mai povestim
Motivul pentru care m-am apucat de blogging este că îmi doream să fiu cunoscut, să-mi formez un brand în jurul numelui. Asta am scris și în primul articol de pe blog și asta susțin în continuare :-). Dar, pe lângă notorietatea câștigată am reușit să câștig și alte lucruri la fel sau poate chiar mai importante dar despre asta am mai vorbit și pe blog așa că n-o mai lălăi.
@Cristi
Nu nu… nu te-am auzit/citit spunand asta. E strict concluzia mea, cum ca te ai vrea ca blogării să presteze calitativ de la bun inceput. Probabil ca asta am vrut eu sa inteleg, pentru ca asta as vrea si eu, TIneretea e de vina :). N-am inteționat să-ți pun vorbe în gură aiurea, deci îmi cer scuze.
Tot cred ca in toate cazurile alea, e vorba de lipsa de seriozitate. Eu n-aveam vreo mare viziune cand m-am apucat de blogging. Blogging-ul a fost doar o extensie a firii mele, cea de a impartasi, de a face lucruri faine etc., dar daca e sa ma gandesc bine, tot datorita timpilor morti m-am apucat.
Eu abordez lucrurile principial, deci nu am in vedere blogări anume. Asta inseamna că, atât timp cât omul funcționează după principii sănătoase (creativitate, credibiltate, seriozitate, voluntariat etc.) la fel va fi si blogul. Faptul ca injura sau că refuză să vadă lucurile faine în ce fac alții, e o dovadă a lipsei de eleganță, ca să spun așa. Mai și înseamnă că lipsește o traiectorie în ceea ce face, dar pot să-ți dau, totuși, un exemplu de modificare de atitudine: Șerban Păun. Tot ce-a trebuit a fost o serie de întâlniri și discuții face-to-face și s-a văzut modificarea de atitudine, pentru că materialul era bun, însă lipsea traiectoria, cred eu.
Ca să nu mai spun că, cel puțin pentru mine, contează foarte mult să existe exemple de ”How NOT to do it”. E de învățat și de acolo.
Mersi mult, Cristi
„De ce spun pseudo blog? Pentru ca nu vreau sa fie doar un blog, nu vreau doar sa-mi imprastii gandurile in fiecare zi pe o pagina virtuala si sa astept comentarii, sugestii, critici si injuraturi din partea eventualilor vizitatori/cititori. Vreau sa scriu informatii care pot fi utile altora, sau eventual sa gasesc persoane care gandesc asemanator si cu care sa pot dezvolta sau argumenta mai bine,un gand, o idee, o teorie.”
Fragmentul este din primul „post” scris pe blogul meu. Cam asta intelegeam eu din „blogging” in anul 2008.
Inainte de blog am avut un site personal(static html), pe care il actualizam si modificam de 2-3 ori pe luna. Mai tarziu am instalat wordpress-ul care urma sa ma ajute sa scriu lucruri noi mult mai repede si mai usor.
Motivatia mea de a scrie s-a diminuat datorita imprejurarilor, trairilor, timpului si vietii in general. Analizand activitatea mea pe blog din ultimii 2 ani, ar trebui sa-l inchid si sa renunt la idee, dar atat timp cat imi permit cei ~200 ron/ an pentru numele domeniului si pachetul de hosting, blogul va ramane online. As putea spune ca e un fel de „remember” si ocazional mai public un gand, o idee, o frustrare. Cum spun si altii „e coltisorul meu de web” ! :)
Si nah` ca am devenit nostalgic, ar trebui sa scriu despre asta pe blog :)))
Pingback: Recomandarile mele | Blogatu
Uite cum trebuie să aflu singur că vorbește lumea despre mine, fără ca eu să știu.
Data viitoare puneți și voi un link dacă nu vă cade mâna! :)