Sunt de aproape 4 ani în blogosferă. Ceea ce mă face, în ani 2.0, îngrozitor de bătrân :)) Bine, bine, hai să zicem experimentat, nu bătrân… Și în anii ăștia am văzut cele trei tipuri de ”alergători” 2.o (că doar astea îmi vin în minte acuma, ce vreți de la mine, sunt decât unul și eu :D). Pe care îi intromisionez mai jos întru masivă exemplificare.
Sprinterul. Și-a făcut blog, a înjurat vreo 3-4 cum i-au picat la mână, a dat un tun cu ceva bârfe de prin companii sau din budoarul unor vedete, s-a sucit, s-a învârtit vreo 2-3 luni și apoi a dispărut pe turnantă, greșind, firește, pista. Iar unii dintre ei promiteau mult, mustea talentul în ei, dar no, ce să faci, viața are mai mult de 100 de metri, dacă înțelegeți ce vreau să zic…
Șprițerul. El rezistă mai mult. Dar doar pentru a băga niște șprițuri 2.0 de mare angajament. Adică el se activează numai când e rost de ceva ”băută”, zis așa mai pe românește, când trebuie, din diverse motive, să mai presteze ceva pe al său blog, ca să mănâncă și gura lui un strop de oareșce. Nu zic că e rău. Dar bine o fi?
Maratonistul. El aleargă. Și aleargă. Și aleargă. Atent la ce se întâmplă (să vadă cât de denivelată e pista, care sunt condițiile atmosferice, poziția celorlalți alergători – căci coatele se dau la greu, firește -, își dozează efortul) și aleargă, aleargă. Pentru că îi place. Pentru că el a descoperit că și alergatul în sine e frumos, nu doar trecerea liniei de finish. Și aleargă, și aleargă…
14 thoughts on “Bloggingul este un maraton, nu un sprint (ca să nu zic șpriț)”
vai ce bine ma simt cand citesc acest articol stiind ca a pornit de la o discutie pe care am avut-o intr-o zi pe minunatul drum al mingii la Galati
Plus ca alergatul face bine la inima parca :) bine in cazul asta, „alergatul” de care zici tu are mult mai multe avantaje :))
dupa criteriile tale de aici, esti un maratonisto- spriter?:))))
deci articolul asta e al motanelului….pana la urma..mi se parea cunoscut stilul de scris:))))
Si eu care credeam ca e sah si nu alergatura ? pai nu am facut nimic … :)))
@Ionut: domnule ai inteles gresit, articolul este al lui @chinezu, nu are cum sa fie al meu
de unde stii cum e un maraton? :)
La chestia asta, cred că se potrivesc spusele lui Pierre de Coubertain:
”Ai invins ? Continuă! Ai pierdut ? Continuă! ”
și:
”Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi, ci să participi, așa cum în viață nu contează triumful, ci lupta. Esențial nu e să cucerești, ci să lupți bine.”
Pfuai, că v-am umplut de sfaturi! ;))
Maratonul si Drumul mingii, / Intareste unicii !!
Sa concluzionam care dintre cei trei esti tu? :D
Hai că-i faină analogia asta :) Chiar îmi place. Mă întreb acum din ce categorie fac parte :))
Fără falsă modestie afirm că sunt clar un maratonist, în scurt timp împlinesc doi ani de blogging, unul pe .ro. Am fost răsplătit pentru ce am scris pe măsură însă treptat treptat și parcă-mi pare bine că m-am abținut să fac și să dreg asemeni sprinter-ului mai sus descris.
As vrea sa devin si eu maratonist. Sa vad in ce masura o sa reusesc acest lucru.
Pot sa spun cu mana pe inima ca sunt un maratonist foarte slab, cu tendinte temporare de spriţer :)