Poate mi se pare mie (adică, tradus, nu e nuș ce studiu făcut de nuș ce mare institut de sondori) dar în ultima vreme parcă tare mult am văzut că se face apologia greșelilor pe care musai, musai trebuie să le faci în online (dar și în viață, in extenso) și că fără ele nu reușești. Cu permisiunea dumneavoastră aș vrea și eu să intromisionez părerea mea în această chestiune.
Eu am făcut tare multe greșeli la viața mea. Așa că știu ce bagaj de învățătură de minte, ca să zic așa, poartă cu sine erorile făcute. Plus că sunt avocatul acerb al teoriei datului cu capul personal de pragul vieții ca să te înveți altă dată că nu ai capul chiar așa de tare pe cât îl credeai. Și că întotdeauna pragul e mai solid decât țeasta ta. Așa că ai timp să te gândești la asta cât aștepți să ți se vindece cucuiul.
Dar de la a recunoaște valoarea terapeutică, dacă vreți, a greșelii și până la a considera că e bine să faci greșeli e o cale mai lungă decât de o nuanță semantică. Pentru că, din păcate, sunt unii care zic că lasă, băh, că și dacă greșesc, învăț din asta și mă duc mai departe, că doar om sunt. Numai că, vedeți voi, există greșeli după care nu mai poți merge mai departe, care sunt capăt de linie. Și nu pentru că a fost o greșeală majoră, irecuperabilă, ci pentru că tu nu mai ești în stare să te repui pe picioare.
Altfel spus greșelile nu se fac de dragul de a face greșeli și greșelile nu sunt o scuză în sine. Greșim pentru că suntem oameni, suferim din cauza acestor greșeli pentru că suntem oameni, mergem înainte după ce le facem pentru că suntem oameni. Dar tot pentru că suntem oameni trecem de multe ori nepăsători pentru lângă alți oameni care nu și-au mai putut reveni după greșelile făcute și care nu o să mai aibă niciodată ocazia de a mai greși sau de a mai învăța din asta…
Care e rețeta cea bună? Eu unul habar nu am. Dar ce știu sigur este că nu o să găsiți răspunsul corect în cărți de alea care vă învață cum să fiți milionari în 17 zile. Și nici amăgindu-vă că puteți face greșeli numai de dragul de a învăța din ele. Greșelile costă mereu, dar uneori costul e mai mare decât toată afacerea asta personală pe care o numim viață. Deși, uneori, cea mai mare greșeală pe care o poți face este să nu faci nici o greșeală…
10 thoughts on “Greșelile în online sunt, after all, greșeli în viață”
Smecheria e sa nu privesti inapoi. :-D
important este să ne asumăm și să învățăm din propriile greșeli, pentru a nu le mai repeta. mai mult nu avem ce, (alte) greșeli vom face mereu, însoțite de regretele de rigoare.
Greselile sunt o baza de invatare. Oricum, gresim intr-un fel sau in altul. Ideea este sa nu facem greseli, mai ales pe cele pe care le-am facut deja.
Doar cine nu munceste – nu greseste!
Foarte bun articolul. Sunt si eu un mare sutinator al ideii „Invata din experienta” dar mai am un mic principiu pe care-l tin in buzunar, se numeste „Principiul Heroinei”. Adica, am vazut destul de multi consumatori de heroina si cum au ajuns incat sa nu vreau si eu sa fac acelasi lucru.
Cred ca mai important este o analiza temeinica inainte de lua o decizie importanta. Dar cum nu fiecare are „capacitate de analiza” si gandire critica, nu stiu nici eu ce sa zic.
Din greselile pe care le simti pe pielea ta tragi cele mai bune invataturi!
Ce-i nasol la greselile astea, bata-le soarele, e ca iti pateaza sufletul. Si inca nu s-a inventat detergentul care sa scoata pete de pe suflet.
Pingback: Duminica de link-uri | Eu sunt nebun sau ceilalti ?
Am facut o groaza de prostii in aproape un deceniu de existenta online. Cele mai mari? Sa tot schimb platforma pe site (rezultand in busit structura de links de-a luat-o gaia, asta la un site vechi de 6 ani care e la fel de „in urma” dupa toate cretinismele mele ca unul de 1 luna), sa deschid PREA multe situri (aveam 40 acum 3 ani), sa nu pun valoare pe munca mea etc.
Am invatat multe de pe urma lor dar am si avut mult de pierdut, e clar. Partea importanta zic io ar fi sa invatam din ele, macar sa nu le repetam :D
Gresind poti sa imbunatatesti ceva dar negresind, persisti in situatia in care te afli. A gresi este omeneste dar sa nu uitam ca omul din greseli invata! Mama, cata poezie pe capul meu astazi! :)