V-ați uitat la filme pe care le-ați uitat a doua zi?

NOU: precomandă cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și primești și un autograf.

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.000 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

Io da, recunosc. Mă apucă uneori o sfârșeală de asta intelectuală, care mă împinge, precum satana, să mă uit le niște filme cărora le-aș spune tâmpituțe, dar nu le spun că nu vreau să jignesc pe nimeni :D Stau așa ca vaca și mă uit prostește la niște filme care nu îmi plac, nu sunt pe gustul meu, dar parcă mi se relaxează neuronul singuratic și mai trage și el un pui de somn sau ceva de genul…

Și ca să nu ziceți că vorbesc să mă aflu în treabă, hai să vă dau două exemple de astfel de filme.

Year One. Ceva comedie cu Jack Black (actor simpatic, de altfel), care se întâmplă în antichitate și el trece prin tot felul de ținuturi și de regimuri politice, ca să zic așa, se luptă, are ceva gagici, umor de ăsta de cartier, faze de astea, nu mă întrebați mai mult căci, zău, am uitat deja ce se întâmplă :))

Golf Punks. Tom Arnold e ceva jucător ratat de golf, care are niște datorii la ceva agenți de pariuri mafioți, are nevoie de bani și accepta un job de antrenor de golf pentru copii, cu care, firește, face ceva succes, mai ales că în ceva mare finală se luptă cu dușmanului lui golfist de o viață și îl învinge, sau ceva de genul :)

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

3 thoughts on “V-ați uitat la filme pe care le-ați uitat a doua zi?”

  1. Nici pe Kant nu il poti citi zi de zi :) Asa ca e clar: ai nevoie si de altceva. Iar unele dintre aceste filme chiar sunt bine facute, adica meserias facute. Ma refer in special la genul de filme numite „de familie!”. In concluzie: nu-i rusine sa te uiti, nu-i rusine sa le uiti :)

  2. Păi no, trebuie să fie şi filme din astea la care te uiţi la 10 ţanti în spatele monitorului/televizorului, dar vorba ta, doar când vrei să îţi laşi neuronul să lâncezească un pic:). Singurul film pe care l-am văzut de prea multe ori şi parcă tot l-aş mai vedea o dată a fost Lista lui Schindler:D

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5000 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

Înainte să pleci

Dacă te abonezi la newsletterul meu, promit să nu-ți dau mai mult de 1 mail pe zi :)