Suntem poporul ales de Dumnezeul mamii ei de viață

NOU: precomandă cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și primești și un autograf.

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.000 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

Nu sunt un religios. Ba dimpotrivă. În discuțiile pseudo-teologice sunt un adevărat diavol, zic unii. Îmi asum acest păcat, dar numai din considerentul că nu putem ajunge toți în rai, e chestie de probabilistică :) Dar, în același timp, respect dreptul credinciosului la a crede și, așa mai pe teorie marxistă, dau notă masivă de trecere rolului pe care religia, orice religie, l-a playat (:D) în dezvoltarea umanității în care ne bălăcim ca ființă supremă.

Înjur la greu. Și de Dumnezeu, dar și de calorifer. Nu discriminez. Sunt un democrat organic când vine vorba de pogorârea de sfinți din ceruri. Pentru mine același drept de vot îl are și Sfântul Pavel, dar și Buddha, dar și Mahomed. Îi invoc pe toți. Îmi plac toți cam la fel. Și mergem așa, împreună, înainte.

Mă înfior greu. Nu vorbesc de emoții de alea simple, fulgurante. Ci de alea care te cutremură, măcar pentru 38 de minute. Sunt o fire puternică. Uneori prea puternică. Sunt o fire realistă. Uneori prea realistă. Sunt o fire sarcastică. Uneori prea sarcastică.

Vă spun toate acestea pentru a înțelege că atunci când am auzit un fost profesor universitar, ajuns într-o sărăcie cruntă și galopând intens către o moarte puțind a alcool, spunând ce vedeți în titlu, m-am cutremurat…

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

9 thoughts on “Suntem poporul ales de Dumnezeul mamii ei de viață”

  1. Inseamna ca nu esti destul de realist si puternic. Din putinele cuvinte pe care le-ai spus despre acel profesor nu pot sa zic decat:

    Saracia nu este argument pentru abuz de alcool. Indiferent de „CV”-ul pe care il ai in spate.

    Ma rog, eu sunt mai putin realist. In lumea mea utopica, fiecare om este responsabil pentru alegerile pe care le face in viata. Plecand de la ideea asta, ma cutremur mai greu.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5000 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

Înainte să pleci

Dacă te abonezi la newsletterul meu, promit să nu-ți dau mai mult de 1 mail pe zi :)