Televiziunile noastre și televiziunile lor

În timpul celor două săptămâni în care am stat în Tenerife, m-am uitat la alte televiziuni decât ale noastre, firește. Și la meciurile de la Campionatul Mondial, și la știri, și la talk showuri. Și nu mi-a plăcut.

Domle, BBC, ITV nu sunt profesioniști, domle. M-au dezamăgit teribil. Uite, spre exemplu, la meciurile CM, au cheltuit o groază de bani pe studiouri speciale frumos aranjate, pe niște softuri care ofereau o analiză grafică impecabilă a fazelor din meci, pe promouri dedicate fiecărei echipei înaintea fiecărui meci, pe discuții în platou purtate pe un ton profesionist, dar caterincos, iar comentariile comentatorilor, vai de mine, erau parcă din alt film, cu niște neni pe acolo care, chiar când a jucat Anglia, spre exemplu, nu dădeau dovadă de patriotism de ăsta lacrimogen cum vedem pe la noi.

Și apoi am revenit în țară și m-am reîntâlnit cu TVR. Păi da, altă meserie aici, cu studioul amenajat care arăta puțin peste un butic din Rămășcani, cu comentatorii care au declanșat o competiție pe ramură cu marele premiu ”cine e mai cretinoid”, cu pauzele năpădite de reclame de uitai la ce meci te uitai (lă ăianlanți, străinii, erau 3 reclame scurte în pauză și apoi vedeai fazele meciului comentate și analizate) și cu mama plicticoșeniei când era vorba de discutat fazele meciului. Altă viață, domle, de aia de secol XIX sau pe acolo.

Apoi știrile lor, ale televiziunilor străine. Spre exemplu, au murit 3 soldați britanici în Afganistan. Păi se poate să nu dea și ei un generic de ăla cu muzică de Vanghelis și cu cadre în care lumea rupe cămașa de plâns și cu oameni distruși de pierderea celor dragi? Se poate să nu dai tu prim plan cu soția mortului, care a rămas cu 2 copii după moartea soțului-erou? Foarte slabi băieții ăștia. Ei au dat doar o știre seacă, cu niște declarații din partea unor rude mai îndepărtate ale morților și care, triste, dar demne, fără a vărsa o lacrimă, povesteau despre caracterul decedatului. Nu am văzut nici un cadru de la înmormântare, nu am văzut nici o clipă rudele apropiate ale morților, soții, copii, frați surori. De aia zic că slabi sunt ăștia, băi…

Și apoi am revenit în țară și m-am reîntâlnit cu televiziunile noastre de știri. Și cu tragedia aviatică de la Tuzla. Cu genericul de rigoare cu muzică de îți vine să îți tai venele, cu cadre cu oameni plângând, de la înmormântare, mă rog, tot tacâmul. Și cu absolut devastatoarele comentarii gen ”unul dintre morți a fost la un pas de a fenta moartea” sau, când era vorba de o fată care a murit în accident, ”cu fața în jos, carbonizată, ea a plătit scump dragostea pentru zbor”. Adică altă școală, băi, nu chestiile alea seci pe care mi le-au servit ăștia de la BBC sau ITV.

Bleah!

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

10 thoughts on “Televiziunile noastre și televiziunile lor”

  1. o analiza corecta. as mai adauga ca ei sunt mult in spate si din punct de vedere politic, economic, cultural si restu. totusi, tvr da si ea dovada de lipsa de profesionalism cu canalul TVR HuneDoara… unde in pauza nu e deloc reclame ci e transmisiunea de pe satelit lasata sa curga. Nu inteleg de ce nu au remedit problema prin introducerea a doar 13 minute de reclame si a imaginilor din studio… poate la campionatul viitor…

  2. bai, tomcat, ti-am sters comentul nu pentru ca vorbesti prostii, ci pentru ca nu ai coaie sa iesi din anonimat
    cand o sa iti creasca perechea respectiva, mai discutam
    pana atunci, hai pa si pu la revedere

  3. Asta-i un articol senzational! In direct si sunt convins ca si in reluare voi rade.

    Ce vrei, bre, Baselului ii place scandalul? Ii place. Lui Becali ii place? Ii place. Ei ce pot da? Bine bine, la noi discutiile din pauzele meciului sunt doar ca sa nu mai prinzi si repriza a doua, adica sa adormi.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)