Nu mi-a trebuit mai mult de 1 oră ca să devin fan de Tudor Giurgiu

Ok, ok, am exagerat-o pe asta cu fanul. Dar oricum pălăria mea a zburat de-a dreptul jos de tot când ieri am văzut senzaţionaşul documentar „Nunti, muzici si casete video”, a lu’ domnu Tudor Giurgiu. Recomand filmul de 57 de minute cu maximă intensitate. Pentru că veţi vedea o super realizare din toate punctele de vedere, dar, mai ales, veţi vedea un mega-talent în a face caterincă de cei despre care e vorba în documentar în aşa fel încât ei să creadă că, de fapt, îi mângâie. Ăsta e talent, fraţilor…

Vă mai raportez replica documentarului, după neuronul meu. Adicătelea, un băciuc vede nişte poze făcute mirilor de un fotograf din Iaşi, care i-a pus pe tinerii căsătoriţi să alerge pe pista unui stadion, ca să iasă poze mişto, vă daţi seama. Şi băciucul cu pricina, vâzând foto, o sloboade: „Aleargă pe stadionul vieţii, fiecare pe pista lui…„.

Genial, trebuie să recunoaşteţi!!!

0 comentarii la “Nu mi-a trebuit mai mult de 1 oră ca să devin fan de Tudor Giurgiu

  1. C Răspunde

    O, da!
    O vreme, visam să’mi recuperez investiţia în mai noua pasiune pozând la nunţi.
    În vacanţa de iarnă am văzut filmul „Studentului”. Am savurat fiecare clipă cu plăcerea masochistului. şi, Doamne, am înţeles cât de greu ne va fi în anii ce vin…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *