Evenimentul deschide ediţia de azi cu o dezvăluire despre ceva afacere împuţită a unuia dintre mohicanii presei post-decembriste, Sorin Roşca Stănescu. Nici nu are importanţă, cel puţin pentru mine, despre ce e vorba în propoziţie. Sincer, nici măcar nu am citit articolul. Mie mi se pare interesant că se începe sezonul de dat la gioale (da’ serios, nu aşa simpatic ca până acuma) între jurnalişti şi între instituţii media.
Despre războiul dintre Antena 3 şi Realitatea TV am mai scris. Despre înţepăturile dintre Jurnalul Naţional, pe de-o parte, Evenimentul Zilei şi Cotidianul pe de altă parte nu zic nimic că le ştiţi şi voi. Războiul trusturilor Voiculescu şi Sârbu pe toate palierele e în plină floare. Iar acum atacul la SRS.
Care atac la SRS vine, cu totul întâmplător, desigur, după ce un alt mohican al presei postdecembriste, CTP, a tras pe drepata şi s-a declarat răspus de forţele economiei de piaţă. Şi după ce, tot întâmplător, desigur, Bogdan Chireac a luat-o în mufă de nu se mai poate reculege repede (apropo, Chireac mai ajunge la Ziua sau nu?). Restul de înţepături jurnalistico-jurnalistice (Ciutacu – Cartianu, Mircea Marian – Cristoiu, Badea – deontologii de la Evenimentul şi altele care chiar nu îmi vin în minte) sunt chiar simpatice.
Ce iese bun din toate astea? Cam ce iese bun din vânzoleala politică şi dosarele despre politicieni scoase pe bandă rulantă? Iese speranţa că la un moment dat se vor termina toate astea şi se va face şi pasul înainte. Şi că generaţiile se vor schimba, vor venii alţii, şi în presă şi în politică, mai puţin deprinşi într-ale măgăriilor.
Ziceam când eram mici: speranţa moarte n-are. Şi mai zicem şi acuma…
Traieste cineva cu impresia ca jurnalistii sunt niste ingeri? Niste repere morale? Wrong! Daca cineva crede, chiar si intr-o mica masura asta, se afla intr-o mare eroare!
Jurnalistii sunt oglinda societatii. Suna ca din carti, stiu, dar asa e! O societate cu o clasa politica bolnava nu poate avea o breasla jurnalistica impecabila, fara interese de orice fel, condusa de oameni care imbina jurnalistica cu afacerile…Este un cerc vicios. Scaparea? N-am idee.
Si am raspuns la leapsa. Cu intarziere, caci nu am avut acces la internet vreo trei zile :) Multumesc, oricum. :)
Pai n-ai dus rationamentul pana la capat. Fiecare popor are conducatorii pe care ii merita. De aici pleaca toate celelalte.
Si ce te deranjeaza la acel articol (pe care nu l-ai citit si nici nu te intereseaza ce scrie in el)? Care-i problema ca Ziua a publicat un astfel de material? Trebuia sa taca? Sa nu prezinte informatiile pe care le poseda, doar ca sa nu-l atace pe prea-minunatul si mult-prea-extraordinarul SRS?
El cand a avut astfel de materiale si le-a scos de la naftalina in scop de santaj era mai sfant?
Lasa sa se atace, sa se sfasie, sa se elimine unii pe altii… macar asa se mai face putina curatenie, se improspateaza aerul…
Deci, mey, cum mai poate cineva sa il atace pe SRS? Ce nu stim despre el deja? Doar daca nu cumva a mancat carne de copi la gratar.
E bine ca si-o trag la gioale mai ales daca au cu ce. In cazul lui SRS este limpede si nu este primul articol despre afacerile sale aparut in Evz. Nici el nu o sa fie la ultimul pe care-l publica in Ziua despre Ringier. Este bine pentru ca se impart taberele, iar cineva cu autoritate poate va cerceta cele publicate despre afacerile oneroase ale gazetarilor. Ne putem delimita astfel de persoanele care fac de rusine una dintre cele mai framantate bresle. Prea ii stim cu totii pe astia care fac magarii dar ne ferim sa ne lovim in intestine. De ce nu? Efectele se vor vedea mai tarziu. Sper asta chiar daca….