Așa cum deja ne-am obișnuit, multe din cercetările și studiile despre poporul nostru sunt din ciclul râsu-plânsu. Nu pentru că el, poporul, ar fi neapărat nașpa (eu chiar nu cred că este), ci pentru că vremurile pe care trăim sunt unele interesante.

Interesante în accepțiunea bătrânului chinezu, care se ruga la zei să nu apuce să trăiască vremuri interesante…

Aproape 37% dintre români privesc cu optimism anul 2019 când își evaluează situația financiară, dar doar jumătate dintre respondenți sunt mulțumiți de locul actual de muncă.

În același timp, un element care unește aproape toate categoriile este percepția asupra puterii de cumpărare – peste 81% consideră că pot cumpăra mai puține lucruri cu 100 de lei, față de 2018, potrivit datelor unui sondaj desfășurat la nivel național de către Provident Financial România, pe un eșantion reprezentativ de 1.821 respondenți.

Cum fiecare are propria optică asupra finanțelor personale, optimiștii sunt urmați de cei aproape o treime care simt că și acest an va fi la fel ca 2018 și, respectiv, de cei 30% care se declară de-a dreptul pesimiști.  

Cu toate acestea, peste jumătate dintre români consideră că nivelul de trai este și va rămâne neschimbat în acest an, iar aproape 28% se pregătesc pentru un an în care viața va fi mai grea decât în 2018.

Dacă 43% dintre români dispun de aceleași finanțe ca anul trecut, doi din zece respondenți își văd economiile erodate și mai puțin de 16% au reușit să strângă mai mulți bani.

Lucrul care îi îngrijorează pe respondenți este puterea de cumpărare, iar mai bine de 81% dintre aceștia simt că își permit mai puține lucruri cu 100 de lei, în comparație cu anul trecut.

Preocuparea principală este, pentru aproape o treime dintre români, să economisească mai mult în acest an, iar la o distanță foarte mică – 31% – urmează cei care pur și simplu vor să mai reducă din datorii. Podiumul este completat de cei 17% care și-au planificat investiții, în special în casă.

Intenția de a investi departajează, aproape egal, românii: 35% sunt dispuși să investească mai puțin decât anul trecut, în timp ce 34% vor să investească mai mult. Chiar și așa, cei mai mulți dintre respondenți – 37% – nici nu se gândesc la investiții și sunt conștienți că vor economisi mult mai puțin decât anul trecut.

Întrebați care sunt principalii factori care le influențează nivelul de trai, aproape șase români din 10 au nominalizat nivelul salarial și siguranța serviciului.

Jumătate dintre români sunt mulțumiți de locul de muncă, dar doar 23% au solicitat o mărire de salariu

Conștienți că serviciul și salariul au cea mai mare pondere în nivelul de trai, jumătate dintre români se declară mulțumiți de locul de muncă. Cu toate acestea, procentul celor care consideră că primesc un salariu suficient de bun scade sub 33% și doar 23% dintre respondenți au încercat să își îmbunătățească situația, cerând o mărire.

De partea cealaltă, 45% dintre români sunt nemulțumiți de salariu, dar aproape șase români din 10 nu și-au găsit sau nici nu și-au căutat curajul de a solicita o mărire de salariu.

De două ori mai mulți angajați au avut curajul de a cere o mărire răsplătit cu un răspuns pozitiv – 12% – decât cei care au fost refuzați – 6,5%. În acest context, angajatorii se dovedesc a fi mai proactivi, iar peste o treime dintre respondenți admit că au primit măriri salariale fără a le solicita.

Dacă angajatorii oferă de la sine măriri salariale, angajații răspund cu un nivel ridicat de fidelitate – nu mai puțin de 41% sunt dispuși să lucreze pentru angajatorul actual pentru o perioadă mai mare de cinci ani. La polul opus, 14% vor să schimbe rapid serviciul, în cel mult șase luni.

Într-o discuție despre căutarea activă pentru un alt loc de muncă, două treimi dintre respondenți spun că nu fac asta și nu au niciun plan în această privință. Dintre cei care își caută un alt serviciu, însă, majoritatea – 17% – admite că face acest lucru de mai puțin de jumătate de an, 10% de peste un an și 6% de 6-12 luni.

Sondajul a fost efectuat în luna februarie a acestui an, pe un eșantion reprezentativ la nivel naţional de 1.821 respondenți. Publicul feminin reprezintă 54,2%, 20% dintre respondenți rezidă în București, urmași de Iași cu 3,9%, Cluj-Napoca – 3,6%, Ploiești – 3% și Brașov – 2,9%. Vârsta respondenților se încadrează în intervalul 18-55 de ani, iar două treimi se declară absolvenți de colegiu, universitate sau master.