În drum spre Konigssee, îi ascultam pe cei din grupul în care eram, la invitația Germany Travel, și care au mai fost acolo cum ziceau că abia așteaptă să ajungă acolo, că este foarte frumos și tot așa. Am zis că exagerează, știți cum este, să își vândă marfa, cum ar veni :D Și apoi am ajuns pe malul lacului. Și mi-a căzut falca. Pentru că mă așteptam să fie frumos, dar nu mă așteptam să fie atât de frumos!

Orice v-aș spune eu despre lacul Konigssee și orice poze v-aș arăta sunt doar niște palide reflecții ale realității. Căci lacul este absolut superb! Toată experiența pe care o ai acolo, începând de la așteptatul bărcii pe malul lacului, mersul cu barca (și cu cântatul din trompetă în mijocul lacului, cu un ecou extraordinar), orele petrecute pe peninsula St Bartholomew și plimbatul pe acolo, ei bine, toate acestea sunt motive pentru care vă declar cu mâna pe inimă: trebuie măcar o dată în viață să ajungeți acolo, la superbul lac Konigssee.

Eu vă spun mai jos mai multe despre deplasarea mea acolo, dar doar ca să înțelegeți un pic mai multe. Căci abia dacă ajungeți la fața locului o să simțiți cu adevărat frumusețea locului :) Ocazie cu care vă recomand să citiți și materialul pe care l-am scris despre excursia în Alpii Bavarezi.

Orașele mari cele mai apropiate de lacul Konigssee sunt Salzburg (maxim 1 oră cu mașina) și Munchen (cam 1 oră și jumătate cu mașina). Dar să știți că și drumul până acolo este foarte frumos, toată natura din zonă este splendidă, deci garantat nu o să vă plictisiți.

Când ajungeți în imensa parcare – un fel de anticameră pentru lac, practic – și începeți să mergeți către debarcader (printre multe magazinașe de suveniruri și restaurante/berării), o să vedeți din loc în loc niște aparate gen binoclu, cu care, în schimbul unei monede de 1 Euro vă puteți uita pe coamele munților ca să vedeți, în depărtate celebrul ”bârlog” al lui Hitler. Puteți să îl și vizitați dacă vreți (eu nu m-am putut aduna să mă duc, mă încărcam de negativims, vă jur…), lumea zice că este o experiență foarte interesantă, peisajul de acolo, de la înălțimea aceea este grozav, iar faptul că poți urca până acolo (de la un anumit nivel încolo; altfel ajungi cum mașina) doar cu liftul sporește interesul pentru acea locație.

Puteți să vă cumpărați de acolo tot felul de suveniruri, dar mai ales să vă opriți să beți berile nemțești de la terasele de acolo, căci ar fi păcat să nu faceți asta, cu peisajul acela lângă voi :) Ah, tot în zonă există și o casă memorială (cred…) a actriței Romy Schneider, care funcționează și ca o expoziție (cei de acolo sunt tare mândri de dragostea actriței pentru zonă).

În plin sezon, s-ar putea să așteptați la coada pentru a urca în vaporașe (costă cam 15 Euro dus-întors de persoană). Dar nu foarte mult, pentru că totul funcționează aici, desigur, nemțește!

Așa, în medie, vorbim despre cam 5.000 de turiști pe zi care traversează lacul în cele 18 vaporașe, care pleacă din 10 în 10 minute de la debarcader. Legat de vaporașe, totul funcționează electric (nemții sunt cam maniaci când vine vorba despre protecția mediului, unul din motivele pentru care îi respect maxim!).

Abia din vapor și cu cât înaintați mai mult spre mijlocul lacului puteți simți măreția munților din jurul său. Oricât de limbut ai fi și oricât de mult ai vrea să îți exprimi plăcerea la vederea acestui peisaj, la un moment dat tot taci și te lași purtat doar de sentimentul acela minunat de ”doamne, cât de frumoasă este natura…”.

Ghidul îți povestește în germană și imediat după aceea în engleză despre lac. Iar, la un moment dat, se oprește motorul, asculți liniștea teribilă din jurul tău, iar ghidul scoate o… trompetă și începe să cânte ceva la ea. Ei bine, ecoul care răspunde este extraordinar! Una din amintirile cu care rămâi clar când faci traversarea.

Vezi apoi în depărtare ceva ce pare a fi o insulă, cu niște turle ale unei biserici care se profilează foarte bine în decorul munților. Este, de fapt, pensinsula St Bartholomew, unde vaporașul oprește și unde, după ce faci o plimbare prin zona superbă de acolo, te opreși la o terasă și mai bei o bere, căci doamne ferește să pleci de acolo fără să savurezi o bere nemțească într-un astfel de peisaj!

Îți recomand să mănânci și niște sandvișuri simple cu peștele pe care îl prind chiar acolo (și care trăiește doar în Konigssee), din lac și care sunt excelente! Desigur, restaurantul de acolo are un meniu bogat, ai de unde alege, dar merită încercat și peștele despre care vă spuneam.

Una peste alta, merită să ajungeți măcar o dată în viață aici, cum spuneam. O să vedeți că nu o să mă înjurați deloc după ce vă regalați cu o astfel de deplasare :)