Pentru că mi s-a părut foarte interesant proiectul Digitaliada, lansat de Fundația Orange, am zis să fac niște ”săpături”, ca să înțeleg mai multe despre inițiativă. Așa că m-am bucurat când Amalia Fodor, director executiv al Fundației, a zis că merită să îmi răspundă la câteva întrebări :))

Așa, ca o punere în context, să vă spun câte ceva, pe scurt, despre acest proiect, informații care o să vă ajute să înțelegeți mai bine ce spune Amalia în discuția de mai jos.

Ce este Digitaliada

Digitaliada un proiect-pilot de educaţie digitală pentru ciclul gimnazial ȋn 10 școli de masă din mediul rural.

În cadrul proiectului-pilot, cele 10 școli vor fi dotate cu echipamente IT pe care vor rula materiale digitale educative de tipul “ ȋnvăţare prin joc” menite să susţină materia de matematică și TIC, pentru clasele V – VIII.

Alegerea celor 10 școli participante la pilot va fi făcută printr-o competiție deschisă la care se poate ȋnscrie orice unitate școlară cu ciclu gimnazial din mediul rural.

Competiția pentru școli este deschisă ȋn intervalul 1 martie – 1 iulie 2016.

–––––––––––––

Cristian China-Birta: De unde a pornit ideea proiectului Digitaliada și care sunt obiectivele principale ale acestui proiect?

De la înființare, din 2012, misiunea Fundației Orange a fost implicarea în comunitate prin proiecte filantropice care să aducă schimbări în viața persoanelor defavorizate. Până în acest an, proiectele de sponsorizare ale Fundației s-au adresat persoanelor cu deficiențe de vedere și/sau de auz. Continuăm să susținem acest grup, dar datorită impactului major pe care l-au avut proiectele noastre, ne-am decis să extindem aria de intervenție și să ne implicăm și în domeniul educației digitale pentru persoane defavorizate.

Obiectivul principal a fost acela de a ne asigura că viitorul proiect al Fundației răspunde unor nevoi reale, iar inițiativele propuse sunt relevante. De aceea, am comandat un studiu de cercetare în zona rurală pentru școlile gimnaziale. Studiul realizat împreună cu GFK a arătat în mod surprinzător că 90% dintre școlile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre laboratoare sunt conectate la Internet. În doar 75% din școli echipamentele sunt și funcționale. De asemenea, studiul a relevat faptul că, deși există o infrastructură tehnologică funcțională și o deschidere a profesorilor și a elevilor în ceea ce privește educația digitală, în prezent nu există materiale educative digitale care să poată fi folosite de profesori la predare. De aceea, ne-am propus să lansăm un proiect care sa includă tehnologia în procesul de predare și astfel să promovăm educația digitală.

Analizând rezultatele acestui studiu, am decis organizarea proiectului-pilot de educaţie digitală pentru ciclul gimnazial în 10 școli de masă din mediul rural, pe parcursul anului școlar 2016-2017. Școlile vor fi dotate cu echipamente IT pe care vor rula materiale digitale educative de tipul “învățare prin joc” menite să susțină matematica și TIC, pentru clasele V – VIII. Alegerea celor 10 școli participante va fi făcută printr-o competiție deschisă la care se poate înscrie orice unitate școlară cu ciclu gimnazial din mediul rural.

Prin acest proiect ne dorim familiarizarea elevilor și a profesilor cu noile metode de predare digitală, crearea unei bune practici la nivel naţional, dar și încurajarea profesorilor din toată țara să creeze conținut digital propriu, destinat folosirii la clasă pentru orice materie școlară de la clasele V – VIII, prin intermediul unui concurs național.

Printr-un proces deschis și colaborativ, dăm șansa tuturor profesorilor din țară să propună soluții noi pentru predarea într-un mod cât mai atractiv a materiei școlare, care, după cum știm cu toții, este destul de rigidă și are un grad scăzut de interactivitate. Pentru prima dată, echiparea sălilor, pregătirea profesorilor, predarea interactivă a elevilor prin aplicații și implicarea părinților în proces sunt reunite sub aceeași umbrelă: Digitaliada.

Ce așteptări aveți de la proiect? Altfel spus, care sunt condițiile minime pe care acest proiect trebuie să le îndeplinească, la finalul său, pentru ca Orange să meargă mai departe cu această inițiativă?

Sperăm ca la finalul proiectului-pilot, toate părțile implicate (profesori, elevi, părinți) să înțeleagă beneficiile pe care predarea interactivă și tehnologia le au în procesul de educație și că școala se poate face și altfel. Aici vorbim pe de o parte de îmbunătățirea rezultatelor școlare ale copiilor la matematică și TIC, dar și de o apropiere a tuturor „stakeholderilor”, care să ducă la încurajarea educației și descurajarea absenteismului școlar. În plus, pe parcursul anului școlar vom avea o comunicare constantă atât cu profesorii, cât și cu elevii, pentru a determina impactul pe care îl au tehnologiile digitale și această nouă abordare. În funcție de rezultate vom gândi o strategie de extindere a proiectului.

Studiul pe care l-ați realizat ne arată că, pe lângă problema de infrastructură, mai există o problemă legată de modul în care în special cadrele didactice se raportează la tehnologie, adică faptul că folosesc internetul într-o măsură limitată, ca să zic așa. Își propune proiectul Fundației Orange să intre și în această zonă, de educare a cadrelor didactice?

Studiul a arătat ca există segmente diferite de profesori, în functie de echipamentele electronice deținute și de atitudinea față de tehnologie. 32% dintre profesorii cu care am discutat sunt tineri și utilizează cel mai mult metodele digitale la clasă, deși de cele mai multe ori este vorba de materiale destul de simple, realizate de ei înșiși (de exemplu, prezentări powerpoint sau scurte filme online). Acest segment petrece săptămânal 20 de ore pe Internet. Din experiența acestor profesori, utilizarea unor resurse digitale venite în completarea manualului îi face pe copii să se implice mai mult și le sporește interesul.

Următorul segment (31%) e reprezentat de profesori care folosesc într-o măsură mai mică metodele digitale în predare. Și aceștia petrec săptămânal destul de mult timp pe Internet, aproape 15 ore. Ultimul segment (37%) îl constituie profesorii cu vârste de peste 45 de ani, care nu sunt foarte familiarizați cu tehnologiile moderne și le folosesc într-o proporție redusă.

Per total, 63% din profesori au o atitudine deschisă în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii la clasă, deși experiența lor didactică cu materiale educative de acest gen este redusă, fiindca nu au acces la ele (cum ar fi softuri educaționale sau manuale digitale). Majoritatea profesorilor intervievați consideră că o soluție bună ar fi îmbinarea metodelor clasice de predare cu cele moderne, care pot oferi exemple mai atrăgătoare și mai usor de înțeles de către elevi.

Profesorii de Matematică și TIC din cele 10 școli din proiectul pilot vor participa la sesiuni intensive de training. Ne dorim și suntem încrezători că acești profesori se vor convinge ulterior la clasă de beneficiile utilizării unor astfel de materiale.

Copiii folosesc internetul în special pe zona de divertisment. Vă propuneți să le schimbați un pic acest obicei și să veniți cu variante mai educative?

Proiectul nostru va oferi aplicații digitale ce vor prezenta într-un mod interactiv și mai distractiv conceptele teoretice din materie. Nu știm dacă asta va însemna că cei mici vor folosi mai puțin internetul pentru divertisment, dar cu siguranță le va crește interesul pentru aplicații digitale din zona educativă și, sperăm noi, pentru școală în general.

Părinții, spune studiul, lasă educația pe mâna profesorilor. Pe de altă parte, studiul ne mai arată că cei mici sunt ”experți” în ceea ce privește folosirea internetului, în vreme ce parintii au competențe limitate în această zonă. Își propune proiectul să îi aducă mai aproape pe părinți de copii prin intermediul tehnologiei?

Părinții vor avea acces la un catalog online, prin care vor putea fi la curent cu evoluția școlară a copiilor. În plus, părinții vor participa și la întâlnirile pe care le vom organiza regulat cu membrii comunității locale, cărora ne propunem să le demonstrăm beneficiile tehnologiei.

Proiectul se va desfășura în principal în școli, în cadrul orelor de curs, însă sperăm ca entuziamsul copiilor pentru acest model de predare să fie transmis mai departe și părinților, care trebuie să înțeleagă că e foarte important să îi țină pe cei mici la școală.