La mulţi ani, Vlad :)

Trebuie că am făcut şi fac ceva bine în viaţa asta de am mare noroc la oameni, cum se zice. Nu la toţi, fireşte, dar la cei care sunt foarte aproape de mine şi care, la un anumit moment, mi-au marcat viaţa am mare, mare noroc.

Toţi mergem pe drumul nostru şi reuşim singuri să ajugem până într-un punct. Din acel moment, însă, drumul nu mai este posibil fără să ai pe cineva lângă tine, care să te completeze şi care să aibă aceeaşi direcţie: înainte :)

Unul din oamenii care fac parte din viaţa mea şi care contează teribil pentru mine este Vlad Dulea.

Prima mea interacţiune cu Vlad a avut loc sâmbătă, 2 ianuarie 2010. Mă rog, Vlad a interacţionat cu mine, ca să zi aşa. Căci iată ce a comentat musiu Dulea la excelenta mea scriitură-nuvelicică „Cireşul„:

vlad

Habar nu am avut în acel moment că peste vreo doi ani, Vlad îmi va deveni asociat şi prieten tare bun şi drag. De unde era să ştiu asta? De unde era să ştiu că, aşa cum spune filmul, this is the beginning of a beautiful friendship? :) Dar uite că s-a întâmplat. Şi acum suntem amândoi în vaporul Kooperativa 2.0 şi navigăm cu mare încredere pe apele social media, dacă îmi permiteţi această metaforă oarecum forţată (mă scuzaţi, dar sunt chiar emoţionat când scriu despre Vlad aşa…).

Astăzi este ziua lui. Îi doresc fix ce îmi doreşte şi el mie. Căci aceasta este cea mai de încredere urare posibilă :) Deşi de multe ori trebuie să mă suporte şi să se abţină să nu fugă pe după dealurile internetului ca să scape de mine :))

vlad

 

4 comentarii la “La mulţi ani, Vlad :)

  1. georgiana Răspunde

    la multi ani, Vlad si multi ani voua, in care sa faceti ca lucrurile sa se intample!
    chapeau!

  2. Viata pozitiva Răspunde

    La multi ani si din partea mea, nu ne cunoastem dar o urare in plus nu strica. Ba chiar ajuta la feng shui am auzit. :)
    Asteptam raportul acum: unde, cum, cu cine, cu ce, de ce și cand.

  3. Vlad Dulea Răspunde

    Mamăăăă, deci comentariul ăla e de pe vremea când era extrem de important cui îi dădeai ”follow” și mai ales ”unfollow”… era perioada romantică a blogosferei twittosferice :))))

    Una peste alta, ai fost și rămâi un mare domn. Cine apucă să te cunoască personal nu poate să spună contrariul.

    Mulțumesc Cristi pentru tot. Pentru postare, dar mai ales pentru restul…
    Mulțumesc, de asemenea, pentru urări, Georgiana și Daniela.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau comentează direct cu contul tău de Facebook: