Gata, m-am hotărât, mă duc înapoi la şcoală!

Dacă aţi şti voi ce sentimente mă încearcă în aceste momente când scriu rândurile de faţă… E aşa o luptă în coraconul meu între dracuşorul care îmi spune „stai, bre, în zona ta de confort, ce te apucă experimentele acuma?” şi cavalerul neostenit al curiozităţii permanente (bine, poate e nimerit să o bag pe aia cu învăţarea continuă, dar sună cam pretenţios :D) care mi se răsteşte „ostaş 2.0 Cristian China-Birta, echiparea şi treci la luptă, să atacăm dur şi decisiv obişnuinţele învechite”. Am ales, fireşte, să ascult vocea cavalerului, căci şi eu sunt ca voi, un romantic incurabil căruia îi plac finalurile fericite :))

Toţi avem la un moment dat în viaţă sentimentul ăla că ne e bine, dar un bine de ăla – cum să îi zic să nu sune nasol? – „băltit”. Adică la suprafaţă pare ok, vântul suflă liniştit peste balta strălucind agale a relaxare acută (ştiţi voi, texte de alea de compunere de clasa a V-a), dar sub ape stă ditai nămolul. Ca să o zic mai aplicat, hai să luăm partea de educaţie financiară. Care pentru mulţi dintre noi nu există nici măcar cu numele. Adică stăm relaxaţi pe „balta” confortului financiar oferit de o slujbă ok sau de un mic business care merge de bine, de rău şi nu facem nici măcar efortul de „a ne scufunda” un pic să vedem ce este sub apă. Poate că ştim, în ceva cotlon din sufletul nostru, că ne-ar cam speria ce am vedea…

Puteţi să luaţi ca o ceartă cuvintele de mai sus. Sau ca un sfat de trezire. Sau ca un „întrerupător” pe care dacă apăsaţi acum se cuplează un circuit pe la voi pe acolo şi vă apucaţi să vă puneţi (măcar) nişte întrebări. Puteţi să luaţi cum vreţi cuvintele de mai sus. Căci eu vă spun sincer că le iau ca pe un angajament. Căci m-am decis nu doar să mă uit spre nămolul de sub suprafaţa lucioasă şi agale a confortului meu, dar să mă şi apuc un pic să draghez nămolul despre care vă spuneam.

Când mi s-a propus să mă duc la o întâlnire să înţeleg mai bine programul OTP Mentor derulat de OTP Bank, am zâmbit şi am zis că nu şi-au găsit omul. Păi de ce să mă duc eu să fac eforturi să pricep faze de astea cu conturi curente, dobânzi, credite, investiţii, fonduri şi alte alea, când mai bine navighez liniştit pe apa agale a confortului meu? Dar când am văzut că accentul se pune pe consilierea financiară am zis ia stai un pic. Căci ideea de a deveni un fel de elev care urmează nişte clase prin care să înţeleagă mai multe despre ceva ce a neglijat până acum mi s-a părut atractivă, o provocare. Şi cum mie îmi plac provocările, am acceptat în cele din urmă. Căci, v-am mai spus, am decis să ascult de cavalerul neostoit al curiozităţii :D

Drept urmare, o să mă duc la şcoala OTP Mentor. Şi voi învăţa silitor şi destoinic şi atent (ca un olimpic ce am fost :D) toate lecţiile pe care trebuie să le învăţ ca să ştiu să mă descurc mai bine în lumea finanţelor. Ca să devin the dresoruldelei.ro, cum ar veni :D Bine, vă daţi seama că nu voi deveni brusc un Donald Trump, dar pentru mine progresul de la unul care are dificultăţi în a spune care este diferenţa dintre un card de credit şi unul de debit la unul care ştie fără ezitare să spună care este diferenţa dintre un card de credit şi unul de debit este fenomenal :))

Şi ca să fie totul în deplin spirit 2.0, vreau să vă iau şi pe voi în această călătorie. Pentru că voi scrie acilea pe blog ce am învăţat eu din lecţiile primite şi vă voi ruga să îmi spuneţi dacă este bine ce am învăţat şi dacă, la rândul vostru, aţi învăţat şi voi ceva din ce am învăţat eu, cum ar veni :)

Încă ceva: pentru că eu sunt un tip foarte comunicativ şi cer sfatul prietenilor chiar dacă le stârnesc uneori hohote de râs prin naivitatea întrebării mele :)), am zis că vreau să am alături de mine în această călătorie financiară şi nişte „consultanţi” speciali. Pentru că ştim foarte bine că indiferent ce ne spun specialiştii, indiferent de ce găsim pe google, indiferent de ce citim pe bloguri de specialitate, tot pe sfatul unui prieten ne bazăm de multe ori :) Aşa că voi apela cu mare încredere la Ştefan Murgeanu, Marius Matache, Vlad Dulea şi Claudiu Ciobanu în această perioadă.

Vă rog să îmi ţineţi pumnii. Şi dacă aveţi nişte recomandări de cum ar trebui să abordez această provocare, vă rog să îmi spuneţi. Vă mulţumesc :)

8 comentarii la “Gata, m-am hotărât, mă duc înapoi la şcoală!

  1. Iulian Răspunde

    Atata timp cat iti ofera sansa sa deprinzi anumite cunostinte in plus, de ce nu! Succes!

    • Cristian China Birta Răspunde

      Adevarul este ca in momentul in care tragi pe dreapta si zici ca tu le stii daca nu pe toate macar pe majoritatea atunci e nasol… :)

  2. mihaibuninet Răspunde

    Abia astept sa invat si eu ceva din ce ne vei spune.

    • Cristian China Birta Răspunde

      Apoi daca am promis, am promis, sefu :D Adevarul este ca ma simt ca un scolar care se pregateste de cursuri, am ceva emotii… :))

  3. Faceţi o alegere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *