Later edit: Cum am promis, pun poză cu ce am primit de la marketonline.ro. Cu mențiunea că era și o cutie cu Rafaello, dar până am ajuns eu acasă au rezolvat-o piticii mei :))
E caz real, mi se întâmplă mie exact când citiți aceste rânduri, nu o dau pe după șură cu generalizări. Și scriu asta pentru că sunt adeptul lui ”învățăm împreună”, dar numai când avem ce :D
Primesc mail de la cei de la marketonline.ro. În care mă anunță că astăzi (în mailul primit ieri zicea de mâine, dar no, io astăzi scriu postarea și astăzi este și ziua lor :D) împlinesc fix 5 ani de existență. Și că ar dori o adresă poștală la care să îmi trimită ceva. Eu răspund politicos cu ”felicitări, la mai mare” și le dau adresa cu pricina. Și profit de ocazie pentru a le ura, și pe această cale, toate cele bune sau, cum am înțeles că se zice, ”vânzări bune” :))
Menționez că până la ora la care scriu eu aceste rânduri nu am primit nimic de la ei, așa că habar nu am despre ce e vorba, dar că o să fac later edit, cu poză, imediat ce primesc ce trebuie să primesc. Și mai menționez că nicăieri în mailul primit nu se face nici cea mai mică referire la o obligație pe care aș avea-o eu față de marketonline.ro.
Bun, acum vine întrebarea cu etica. Care, de fapt, este una dublă, cum ar veni. Este etic să zic ceva pe blog despre cel care îmi dă un cadou, o atenție chiar dacă nu îmi cere explicit acest lucru sau e etic să nu scriu nimic pentru că nu sunt obligat de nimic și mica atenție e doar chestie de PR din partea companiei? Sau, ca variantă extremă, să refuz categoric astfel de mici atenții, această atiitudine fiind, în opinia unora, cea mai etică cu putință?
O să vă spun, la un moment dat, când o să răspund unor comentarii, care esta raportul dintre câte atenții de astea primesc eu și despre câte companii care mi le trimit scriu pe blog. Ca să știți cum stau, nu de alta.
21 thoughts on “Cât de etică este această postare?”
de ce sa refuzi cadoul? este nepoliticos
iar daca vrei sa scrii, e treaba ta ;)
eu de obicei scriu
Nu cu mult timp in urma au aparut mai multe articole in care ni se spunea ca bloggerii care sunt invitati la evenimente nu pentru ochii lor frumosi sunt invitati. Ni s-a explicat – de multe ori pe un ton dur – ca participarea la diverse lansari/conferinte/etc. pe baza de invitatie „genereaza” o obligatie morala: cel in cauza e dator sa scrie despre eveniment. De ce ar fi altfel in cazul unor cadouri?…
Acuma fiecare isi face in casa asa cum vrea el. Daca vrei scrii, daca nu vrei nu scrii. Da in acelai timp am fost invatati in cei 7 ani de acasa sa spunem multumim frumos la tanti care ne dadea eugenie.
Da din nou. Vrei nu vrei, faci cum vrei.
e drept ca fiecare face cum vrea. cum fac si eu, de altfel :)
dar ideea este sa discutam pe subiectul in cauza, ca asa, zic eu, mai invatam si unii, si altii
in ceea ce ma priveste, cred ca in 70% din cazurile in care primesc astfel de atentii nu scriu pe blog despre ele
dar efectul lor este unul mai pe termen lung
adica ar fi culmea sa zic ca nu nu mi-a atras atentia brandul respectiv si ca pe viitor nu sunt putintel mai sensibil la ce zice
e drept, insa, ca am avut si cateva ocazii in care i-am refuzat majestic, caci brandurile cu pricina nu aveau nici o treaba cu mine, iar eu, fireste, nu am dorit sa am vreo treaba cu ele :)
Eu sunt mic, inca nu am primit nimic (de la Beko, astept inca).As scrie daca as primi ceva dar as face-o si fara sa primesc daca cei care m-ar contacta imi plac.De ex: daca ar trebui sa scriu despre Parazitii as face-o de placere :D
Atat timp cat ramai in zona ta, poti aduce subiectele respective in discutie. Pana la urma ai un „auditoriu” care iti impartaseste opiniile. Pentru ca filtrezi oarecum din multitudinea de oferte. Si nu cred ca cineva din cei care te citesc, sau confratii tai, te pot invinovati de altceva decat de bune intentii. Esti un fel de formator de opinie, deci cei ce sunt interesati de modul tau de comunicare si de „zona ta” vor gasi binevenite subiectele puse in discutie.
Conditia e sa ramai in zona ta.
@dragos_dc
foarte buna observatia cu auditoriul :)
multumesc pentru comentariu :)
No, după a mea părere mi se pare de bun-simţ să pui două-trei rânduri pe blog în care să menţionezi că un anume site, companie a fost foarte drăguţ cu tine.
Nu ştiu cât de greu îţi e ţie să pui un articol în plus la cât de multe scrii pe zi. :P
Mie unul mi se pare stupid sa trimita ceva, sa nu zica nimic si sa se astepte sa scrii. Nene, ori zici, ori fa un gest frumos, care da, pe limba firmelor e PR, la ei nu exista gesturi frumoase si altruiste. Si daca vrea omul si scrie, atunci ii multumesti ulterior, in privat, nu in gura mare sa vada lumea „uite dom’le, noi ii multumim, ca noi i-am trimis gratuit, daaaa?”
Asa as face eu daca as avea firma.
Daca firma vroia sa scrii ceva, iti spunea. Ca nu e cu pacat. „Nenea Chinezu’ ne scrii si pe noi la blog dumneata? Sa spui ca e ziua noastra?”.
Daca agentia sau compania lasa loc de interpretari atunci e fix treaba ei. Si in cazul unei companii si in cazul unei agentii un cadou poate sa insemne motiv de apreciere, de „Hai sa ne cunoastem mai bine!”. Exact cum spuneai si tu: faptul ca ti-au trimis un cadou si ca te apreciaza prin asta, pentru ceea ce esti si ce faci are efectul DORIT de ei – sa ii ai in vedere, sa fii mai sensibil pe viitor la brandul lor.
Asta e cel mai mare castig pentru ei in stadiul asta al relatiei. Daca sunt destepti, cineva de la ei va tine legatura cu tine astfel incat sa nu te deranjeze. „Servus Chinezu ce mai faci? Mi-a placut articolul „ala” si eu sunt de parere ca… dar si te-as putea contrazice ca… poata data viitoare poti scrie despre… si iti recomand…”. Daca te si ajuta cu vreo idee la un moment dat, relatia mai face un pas.
De ce nu? Mi se pare de bun simt o mica „lauda” la adresa firmei pentru micul cadou.
Mi se pare foarte tare ca desi e ziua LOR, ei iti trimit TIE cadou. Desi era mai frumos sa-ti trimita de ziua ta, ca deh…asa se face…Acuma ii clar ca ei ti-au trimis de ziua LOR un cadou TIE ca sa le scrii un articolas. Nu mi se pare un PR prea bun…vrei sa-ti faci o campanie de 5 ani de la existenta, fa-ti-o k lumea…:)
Acuma daca e etic sa scrii sau nu, e fix alegerea ta, daca iti place produsul, daca ai fost placut surprins, daca ti se pare ca e foarte frumos si bine ce fac…de ce nu ?!
Inteleg ca uneori gestul conteaza dar in marketing sa oferi un spumant de maxim 20 lei, made in Republica Moldova asteptandu-te ca acel cineva sa iti ridice in slavi numele si sa insire o intreaga epopee despre cat de cu bun simt este compania ta..e patetic. Nu iti face griji , „auditoriu” ramane neclintit .
@Cozmin
nu m-am prins… de ce e patetic? si care e faza cu ”sa te ridice in slavi”? am scris si in text, dar vad ca nu citesti si preferi sa dai cu cuvinte de alea dure de suna bine, ca nu cei de la marketonline.ro nu aveau nici o pretentie. eu am preferat sa ii iau ca studiu de caz si sa scriu aceasta postare.
cat despre valoarea cadoului, asta chiar nu are nici o importanta. vorbim de principiu aici
te-as ruga sa folosesti cuvinte mai putin dure pe viitor, ca asa e fair
merci de intelegere
Ma gandeam ca nu au cerut nimic in ideea ca vei face tu asta din propria initiativa..am citit postul si ce am zis era opinia mea legata de actiunea lor. *sa te ridice in slavi* era cu referire la ei din perspectiva „uite, trimitem o atentie domnului China ca de ziua noastra si poate se indura sa ne faca o urare publica sa isi mai aduca lumea aminte de noi”. Am fost un pic dur adevarat.dar daca se preteaza la titulatura de „unic magazin online de 7 stele” si asta e tot ce pot face ( nu ma refer neaparat la cadou ..vezi exemplul eMag sau mai mult, F64 care la aniversare au o strategie mai bine pusa la punct)
Poate nu ma pricep eu destul la tehnicile cu pricina . imi cer iertare in cazul asta insa mi-am exprimat opinia cu privire strict la gest .
@Cozmim
am scris si in comentarii ca la sub 30% din astfel de gesturi reactionez, intr-un fel sau altul public
de data asta nu aveam de gand. doar ca ei au picat exact cand aveam de gand sa scriu ceva gen aceasta postare, in care sa invit lumea la discutie
au fost, daca vrei, material didactic :)
si, crede-ma, nu se asteptau deloc sa ii ridic in slavi, ba chiar se asteptau sa nu zic nimic de asta
faptul ca am scris (si in acest context) nici nu stiu cum o sa o interpreteze :))
Pingback: Recomandarile saptamanii pe bloguri | Feri Teglas – blog
No ui parerea mea. In primu rand imi place ca scrii cu diacritice si cu „io” in loc de eu. Istoric vorbind asai corect. Nu te uita cum scriu eu. E numa un fel de fronda. Pai este foarte etic/moral – cai tot din aluatu ala – sa scrii ce vrei -cum vrei dupa formula „dupa faptele voastre veti fi judecati”. Ui spre exemplu ultimu articol din dilema veche – am scris intentionat cu litera mica ;)) – a lu Plesu. Io nam nici o Dilema, articolul e publicitate – si pe fata si pe spate,,,cca la innot … . punct. Si ca sa para locu ala foarte frumos a inghitit tot ce mestecase cu precizarea pedagogica „a prins un kk in gura si amu il tot rumega”. Povestile alea cu sarmalele is… turcesti, sau poftim … CUVANT turcesc … realiatate existenta (prin preluare) numa in mintea plesului. Nimeni na demonstrat asta vreodata. E adevarat ca se tot vehiculeaza prostia asta. Sa te gandesti numa ca varza e specific europeana de pe vremea epocii de Petru (pe tine biserica voi zidi ;)). Iara micii is, cica, balcanici. Aiasta e deja poveste lunga, poate te lamuresc odata – sau macar asa sa te introduc in tema – ca nu exista „balcanici”. la scara istoriei – si nu aia biblica – intre balcani si carpati – si prinprejur – exista un singur popor, si se vorbea o singura limba (cu exceptia la 1% din populatie care se fastaceau cu alte preocupari … cum ar fi limbistica). sapoi ii vezi pe turcii musulmani sa mance sarmale? care sarmale se fak cu carne de pork. nu da bine cu (v) Alah. Sapoi mancarurile „grele” sau „grase” ale plesului i leo data mamicuta lui… ca deaia ii as indopat … sau nam voie etc sa zic cai gras unflatu? Asata pentru ca masa lo ghiftuit cu mancari grase. Saraca no stiut ca mancarile (TOATE) se CUMPATA si se manca cu una alta pe langa, respectiv acrituri (pe vremurile lu Burebista nu exista acid acetic) din fermentatie (iara paranteza – adica alea de is descoperite si studiate azi de nutritionisti, etc si considerate The best). daca e sa vorbim de cea mai tare bucatarie de pe la Evropa e clar cai LA NOI… no zic io. O zice unu care op venit SA SPIONEZE :D … pe numele lui Ivor Porter … numa vezi in Operatiunea Autonomus ce zice omu despre mancarea romaneasca. Amu tre sa fiu korekt – sine ira et studio – cand incepe sa laude este imbatabil. Pur si simplu am salivat si CLAR mo facut curios sa vad si eu cei in localu cu pricina. Da dincolo de astea plesu e foarte subtil. El nu ataca in integrum hrana romaneasca ci OBICEIUL prost al RESTAURANTELOR romanesti care in afara de cateva meniuri „specifice” nu au ce oferi. Nam spus ca Plesu e prost. Dar … cum spuneai? E ETIC?
Am uitat sa precizez ca articolu mia fost sugerat de blogaru Feri a lu Teglas pe facebook. Tias fi scris in privat da daca ai supus dezbaterii … no. Ti-am data exemplu ala pentru ca lumea (care gandeste) intelege cum te porti si „te judeca”. dacai reclama acoperita omenii zic „dal in masa ca nui de treaba”. Uitate la maestrul plesu. Subiectu e KOREKT (cu exceptiile multe aratate ;)) ). Adica … asa … groso mondo ;) – restaurantele care nu au o oferta reala de bucatarie romaneasca si o paleta larga de bunataturi etc. DAR nu ataca LIPSA DIVERSITATII ci tocmai cica neoriginalitatea acestor produse sau calitatea lor (defectele nutritionale) scoasa din context. Omu, pardon mon cher, textul e pervers in esenta. Pentru mine. Deci nui ETIC … articolul. In particular iti spun si de Presu persoana ca aici vad toti. Da noi avem proverbe. Cica … „cum ii turcu – ala de manca sarmale din varza in asia mititica – si pistolu” sau „ce iasa din pisica … mananca”. ;)). No!
Pana la urma este tot un soi de spaga, doar ca imbracata mai frumos. Iti dai seama ca brandul respectiv se asteapta sa scrii despre ei cand fac astfel de actiuni. Si la noi, cand primesti o „atentie”, te cam simti obligat sa multumesti sau sa oferi ceva in schimb.
Cred ca sunt mai ok actiunile misto, adica nu sa-ti ofere un cadou, un lucru, ci sa te impresioneze cu o idee funny / neasteptata, pentru ca atunci natural vei dori sa scrii despre asta.
Consider ca este etic sa promovezi pe blog firmele care fac cadouri. Este un fel de troc, ei iti dau ceva, tu trebuie sa-i recompensezi cu altceva. Asa se face business, nu trebuie inchise usile care se deschid singure.