Ce înseamnă ”subiect de blog”? Cine stabilește asta?

Vedem de multe ori reacția agasată/enervată/invidioasă/prețioasă/superioară a unora când vorbesc despre ce scrie cineva pe blog la ea/el: ”da’ ce, ăsta e subiect de blog?”. Să reluăm pentru cei ce nu au fost atenți, de data asta vorbind eu în nume personal: eu scriu pe blogul meu ce aleg eu și altul îmi zice că ce aleg eu să scriu pe blogul meu nu e subiect de blog. Păi cum vine asta?

La mine în cap totul e foarte simplu: e blogul meu deci scriu ce vreau pe el. Cu riscurile și beneficiile aferente, desigur. Dreptul meu de a scrie pe blogul meu ce vrea mușchiul tot al meu este perfect echivalent cu dreptul oricui de a critica sau a lăuda ce scriu io la mine pe blog. Desigur că și a contesta faptul că subiectul ales de mine este demn de a fi publicat pe un blog este o nuanță a genului proxim numit libera exprimare. Dar o nuanță ștearsă, spre jenant.

Subiectele abordate pe un blog pot fi proaste, geniale, mediocre, indiferente. Plus încă alte jdemii de atribute pe care le putem asocia oricărui blogger. Dar a aprecia că ce scrie altul pe blogul la el nu e subiect de blog mi se pare că e mai mul fiță 2.0 și băgare în seamă. Cu anumite accente de suavă invidie în unele, puține, cazuri. Plus că, iertată-mi fie îndrăzneala, atunci când îți pui această relativ jenantă întrebare în văzul lumii nu faci altceva decât să spui implicit că subiectul despre care tu te întrebi ”ce subiect de blog e ăsta?” este chiar subiect :D

Lasă, băi, noi să fim sănătoși și să tot scriem subiecte ca să se întrebe alții care nu au subiecte de ce alegem noi subiectele astea pe care le alegem pe blogul nostru :D

PS. Îmi iertați exagerarea întru redundanță, dar mi s-a părut dixtractiv :D

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

20 thoughts on “Ce înseamnă ”subiect de blog”? Cine stabilește asta?”

  1. Ai mare dreptate Chinezule, păi dacă vroiam să scriu ce vor alţii şi nu ce-mi dictează mie inimioara la un anumit moment dat, nu-mi mai făceam blog şi stăteam cuminte în banca mea.Celor care nu le plac subiectele abordate de mine le dau un sfat: faceţi-vă fraţilor blog, să vedem ce aveţi în căpşor. Respect…

  2. corect! cui nu-i place, sa nu citeasca

    eu de exemplu citesc la tine numai posturi din domeniile:

    fizica cuantica aplicata
    catehism crestin vs budhism zen
    viata sexuala a marsupialelor
    evolutia geologica a sisturilor cristaline

    si cam atat, ca in rest nu pricep ce scrii :D :)))))

  3. Toate ca toate, da’ cand asta se intampla in familie, nu mai e in regula. Adica, ii spun Floricai: „tu, vezi-ti de treaba, asta nu-i subiect de blog!” :)) Sigur, reciproca e valabila. Un fel de „asta seara cenzuram in familie” :))

  4. Fiecare scrie ce si cum vrea. Cui nu ii place nu i se cere sa citeasca. Exista intotdeauna un alt blog de citit. Din 50 000, cate sunt in Romania, sigur se gaseste pe gustul oricui cate ceva.

  5. Personalitatea mea = blogul meu, subiectele mele. Si vine Xulescu si zice „apreciativ” : „Băi, ăsta nu e subiect de blog” – adica „Măi, vezi că eşti prea bun pentru a posta aşa ceva”. Adica te cunoaste foarte bine (si te apreciaza !) dar fiindca debordeaza de cunostinte in materie iti poate da o lectie gratis, de care este bine sa tii seama. Si apoi merge la alt „ulescu” si ii spune „Io i-am zis, sper că a proceput” …

    De la exigenta justificata la complexul de superioritate este un drum destul de lung. Dar nu suficient de greu, atat timp cat sunt atat de multi „temerari” care il parcurg.

    Hai, nu fi suparat, iti vrea binele fiindca te apreciaza. Nu ? :)

  6. Si totusi atunci cand subiectele alese chiar nu sunt relevante? Spre exemplu era intr-un timp un val de noi „bloggeri” care tot apareau… si se plangeau ca nu au ce sa scrie pe blog, iar pe langa asta mai scriu subiecte de genul „ce am facut eu azi? pai pe acasa… am iesit asa un pic afara, am dat de mancare la pesti si am ascultat niste muzica de club. Apoi somn… a fost mare plictiseala”

    Cand vezi subiecte de’astea intrebarea pe care ti-o pui nu e aceea „Asta-i subiect de blog?” ci mai degraba „Pentru ce si-a facut asta blog?” Intr-adevar, e blogul tau, scrii ce vrei, dar nici chiar asa, zic eu.

  7. Propun ca de acum inainte in fiecare dimineata sa faci sedinta de redactie cu cititorii in care sa conveniti de comun acord ce subiecte ai pentru blog in ziua respectiva.
    S-a inteles?!?

  8. cred cu tarie ca stabilirea subiectului unui articol pe blog depinde in aceeasi masura de acest citat:
    „desi traim intr-un univers determinist putem spune ca ne supunem liberului albitru” Sheldon Cooper – The Big Bang Theory

  9. Fiecare cred ca stie ce vrea de la blogul lui,si stie ce subiecte sa propuna,fiecare risca,cand scrie ceva sau cand posteaza ceva,daca e un subiect bun lumea va intra si il va citi cu placere,daca e un subiec pros,lumea tot intra si critica,dar nu se poate spune ca nu e un subiect,orice poate fi un subiect.

  10. Pingback: Subiect de blog, din punctul de vedere al trollului | Marius Balaban

  11. Fiecare scrie ce vrea pe blog-ul lui. Că d-aia e blog, ca să fie personal. Fiecare îşi asumă ce scrie. Acum, fiecare are cititorii lui. Eu, dacă nu îmi place un blog, nu îl citesc. Simplu. Pe blog-ul meu, scriu ce-mi trăzneşte prin cap. Nu e o competiţie. :)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Top articole din această secțiune

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)