Mara mea cea minunată are darul fenomenal, la cei aproape 5 ani ai ei, sa mă topească decisiv de multe, multe ori. Cum a fost aseară, când mi-a servit nişte lucruri care m-au, după cum vă spuneam, topit :)
– Copiii ies din burtică prin suflet
+ Copiii din burtică sunt făcuţi într-o fabrică
+ Îmi pare rău că nenii ăia răi l-au omorât pe Iisus, că părea un om simpatic
+ Băieţii nu poartă rochii, numai Doamne Doamne, da’ el are grijă de noi
Gata, m-am topit din nou… :)
6 thoughts on “Copiii ies din burtică prin suflet”
Presupun ca va fi blogerita , nu ? :))
Copiii din burtica adusi prin dragoste, au harul dragostei la randul lor. :)
@FLN
cum o sa vrea minunata mea :)
@iYLI
of… :)
Un coleg de-al meu are o fetita tot de 5 ani. Intr-o zi, ne-a spus ca l-a intrebat fetita:
– de ce blocurile sunt afara si nu sunt inauntru
– de ce se spune aprinde lumina si nu se spune aprinde intunericul. :)
Impresionant e ca astia mici chiar ajung la concluziile corecte fara a se chinui sa o faca, asa cum ni se intampla nou :) Mara e adorabila.
Doamne Doamne si popa (ajutorul lui) :D