05.12.2016

Ce face un blogger profesionist la un eveniment. Caz aplicat, desigur

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Cu foarte mici excepţii (ce ţin de lipsa unei anumite chimii între yours trully şi ce se întâmplă pe acolo, dar despre care nu povestim acum aici), când sunt blogger invitat sau acreditat sau oficial (sunt nuanţe în denumirile astea, poate o să le discutăm odată) la un eveniment, eu iau lucrurile foarte în serios. Pentru că – sper că deja aţi înţeles asta de când tot v-o spun – a fi blogger profesionist înseamnă că ai un job. Unul splendid, unul în care tu decizi ce e mai bine de făcut, unul în care ai o libertate muuuult mai mare decât în alte joburi, probabil cea mai frumoasă meserie din lume, dar, ca să nu uităm scopul şi durata vizitei, este un job. Iar dacă nu tratezi cu seriozitate şi profesionalism ce faci, carevasazică şi jobul ăsta al tău îţi va întoarce dorsalul. Şi pe bune dreptatea, căci mi-e imposibil să înţeleg de ce ţi-ar aduce acest job beneficii dacă ţie ţi se cam rupe de el.

Şi la Toamna Orădeană am fost blogger profesionist. Adică am prestat o combinaţie fix pe coraconul meu între hlizeală şi simţire de bine (la ce gaşcă faină am avut acolo, ar fi fost şi culmea să nu) şi muncă. Pentru că aici e tot şpilul când faci ce fac eu (şi ce fac alţii din această preafrumoasă tagmă): să ştii să obţii mixul potrivit între plăcerea de a face ce faci şi facerea în sine. E foarte greu, ştiu, unii se hlizesc mai mult decât muncesc şi asta nu e bine, iar alţii muncesc mai mult decât se hlizesc şi nici asta nu e bine. Ca în orice aspect al activităţii oricărei fiinţe umane, şi ca blogger echilibrul ar trebui să fie de bază în ceea ce faci.

Este foarte important, dacă tot am vorbit la început despre chimia care trebuie să existe între bloggeri şi organizatori/eveniment/localitate să ţi se ofere (sau să le vezi tu, la o adică) oportunităţi de a aborda mai multe chestiuni, întâmplări, isprăvi. Pentru că – teoria mea – dacă tot ai ajuns acolo unde nu ajungi toată ziua, atunci profită la maximum de ce este în jurul tău şi spune celor care îţi fac onoarea să te citească despre asta.

Să discutăm aplicat, căci aşa îmi place mie, despre cum m-am şi hlizit, dar şi muncit la Toamna Orădeană. Munca începe cu ceva vreme înainte de a ajunge la locul faptei, atunci când eşti ţinut la curent cu ce se mai întâmplă, când ai fi vrut să fii şi tu acolo la deschidere şi să asculţi imnul live, iar la un moment dat să te enervezi că nu eşti acolo. Apoi să ajungi, finally în Oradea, să te bucuri de o excelentă primă zi, cu o foarte tare punere în scenă (pardon, în tramvai) a lui Caragiale, ce s-a întâmplat acolo să îţi dea nişte idei despre blogging în general, să te amuzi copios de nişte caricaturi de bloggeri, să asculţi planurile de viitor ale lui Tudor Chirilă şi să te faci de telecomandă că acum este prima dată când ai auzit de Ternipe, chiar în a doua zi. . Iar dacă tot ai venit la Toamna Orădeană, de ce că nu profiţi să tragi o fugă până la celebrul Lacto Bar şi să deguşti în premieră un Burger nefiltrat? Sau să scrii despre Queens, pubul partener al festivalului sau despre ciudăţenia ordeană numită Moskva?

Sigur că dacă nu ar fi fost Flavius Bunoiu, cel care cred că ne-a fentat teribil, căci eu cred că avea o echipă de vreo 12 oameni pe care nu îi vedeam noi, pentru că să coordonezi singur o nebunie de eveniment ca acesta mi se pare imposibil, dacă nu ar fi fost el, zic, un asemenea eveniment excepţional nu ar fi existat. Şi dacă Nebuloasa nu ne-ar fi mânat şi adunat nu ar fi ieşit aşa de frumos :) Şi dacă tot sunt la mulţumiri şi felicitări trebuie să o salut cu drag pe Lilişor pentru răbdarea de care a dat dovadă, pe Laurenţiu pentru că a fost ghidul meu într-ale berilor bihorene, pe Sebastian pentru excelentele caricaturi ale bloggerilor. Stimabililor, aţi fost de mare angajament şi vă mulţumesc pentru asta :)

Am scris foarte mult despre Toamna Orădeană? Am profitat la maximum de oportunitatea de a fi în Oradea (am stat 3 zile acolo) şi de a vedea şi simţi cât mai mult? Am realizat combinaţia ideală dintre hlizeală şi muncă? Am plecat de acolo cu zâmbetul pe buze că am văzut ce am văzut, dar cu regretul că încă nu am văzut tot şi cu dorinţa categorică de a mă întoarce? Eu răspund „da” la toate aceste întrebări. Aşteptând, desigur, şi verdictul vostru :)

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Recomandările zilei din blogosferă – 17.10.2012

Mesaj umanitar către blogosfera românească pentru a ajuta mişcarea Falun Gong

Un comentariu

  1. vineri, 6 februarie 2015, 09:39

    […] pe el… :)) Doar că, oricum o dai, acest stimabil ne-a intrat la coracon când a organizat unul din cele mai închegate evenimente la care am fost prezent ca blogger (alături de aţti confraţi într-ale 2.0). Aşa că tot de-al […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *