În Grecia antică, în plină democrație ateniană (care era muchos diferită de ce înțelegem noi acum prin democrația mioritică și nu numai), se întâmplă euandria. Adică un concurs de frumusețe pentru bărbați.

Da, pentru bărbați. Miss Athina (că așa îi zic ei, nu Atena, cum îi zicem noi) nu exista. Pentru că femeile în celebra democrație antică ateniană erau considerate un fel de bun de inventar. Alături de oale și ulcele și pingele (erau și atenienii ăia deștepți foc, dar numai până la punctul de erau proști de puțeau).

Dar și pentru că EL, the bărbatul, era pentru atenieni coada la prună și gaura la covrig. Bărbatul cetățean. Adică, pe sistem modern, ăla alb și născut din părinți atenieni. Restul erau pelângănari. Accepțați și torelați ș-atâta.

Euandria, concursul ăsta de frumusețe bărbătească, era fix la fel ca concursurile noastre de miss: se puncta frumusețea, dar și… Era să zic înțelepciunea. Dar nu e cazul. Nici atunci, nici acum.

Atunci, pe lângă frumusețe, se puncta ceea ce grecii numeau agathos. Adică o combinație între a fi bun (ca cetățean, nu să dai de pomană cerșetorilor) și a fi virtuos (tot ca cetățean). Iar cetățean însemna pentru ei să înțelegi că binele cetății bate la poponeț din orice unghi binele tău propriu și personal.

De regulă, câștigătorii unui astfel de concurs, primeau ca premii un bou sau scuturi (nu de alea de carton de le-au pus rușii pe tancuri, ci de alea de le foloseau bărbații adevărați în luptă). Sau amândouă dacă erau cei din juriu prea beți și se simțeau darnici (iote că și ăia de acum 2500 de ani tot așa fac la beție, ca noi).

Și vin și te întreb, cititorule, dacă s-ar face acum în România o euandrie de asta, pe cine ai vedea câștigător? Ce frumoși și buni și virutoși cetățeni români ai vedea pe podium?

Fără premii. Căci ce să facă învingătorii cu un bou? Avem destui de ăștia în zonă.

Aia zic.

PS Informație de care m-am lovit în excelenta carte (pentru cei interesați, desigur) ”The Parthenon Enigma: A Journey Into Legend” de Joan Breton Connelly.#RaftulLuiChinezu