Cred că prima dată când am auzit faza asta cu cele două Românii a fost prin anul 2000, în campania electorală. După aia am tot auzit-o, luată la pilă, adăugită, adnotată și pe alocuri deloc schimbat. Dar ideea tot aia era: România are cetățeni împărțiți în două tabere adeverse rău.

Ca Steaua și Dinamo, dacă vrei. Adică indiferent ce ar zice unul dintr-o tabără, altul din cealaltă tabără o bagă pe aia cu ”ba p-a mă-tii”. Și nu doar pentru că unul nu e de acrod cu ce zice celălalt, ci mai ales pentru că nu vrea să fie de acord, indiferent despre ce se face vorbire.

Cumva, și studiul ăsta despre cum văd românii cum a prestat presa în criza coronavirus este un argument pentru teoria cu cele două Românii. Sau nu. Depinde dacă ești stelist sau dinamovist, desigur…

La sfârșitul lunii martie, Ipsos România s-a alăturat inițiativei de cercetare globală Ipsos, demarată la jumătatea lunii februarie în principalele țări atinse atunci de flagelul coronavirus.

Doar 43% dintre români sunt îngrijorați pentru ei înșiși, comparativ cu îngrijorarea pe care o resimt față de amploarea mondială a crizei (86%) sau de gradul în care aceasta afectează România (78%).

Cinci români din zece (47%) sunt de părere că presa a exagerat amploarea epidemiei de coronavirus, si tot atâția (46%) nu sunt de acord cu această afirmație.

Această opoziție de păreri poate fi un indicator cu privire la numărul relativ mare de oameni prezenți pe străzile din România comparativ cu alte orașe europene, ca și soluțiile de luptă cu panica implementate de alții (spălarea străzilor cu clor etc.)

Pe de altă parte, pare să existe un consens mult mai mare cu privire la consecințele economice ale acestei crizei. 9 din 10 (87%) cred că un număr mare de oameni va intra în șomaj, în timp ce 83% se așteaptă la o criză economică mondială, iar 57% spun că un mare angajator din zona în care locuiesc va da faliment.

Aproape jumătate din românii din mediul urban (43%) sunt preocupați cu privire la posibilitatea de a asigura cele necesare pentru ei și familiile lor, în timp ce 36% se tem că, deși ar dori să facă stocuri de produse, nu au banii necesari în acest scop.

Șapte din zece români speră că lucrurile vor reveni la normal în luna iunie a acestui an, peste media celorlalte țări cele mai afectate în acest moment de pandemie, însă doar 58% cred că își vor relua obișnuințele și vor reîncepe să facă toate lucrurile pe care le făceau până acum, inclusiv să plece în vacanțe și călătorii.

Noua situație le cere însă oamenilor să se adapteze și să fie mai deschiși spre schimbări, de vreme ce 33% au încercat o marcă sau un produs nou pentru că marca lor obișnuită nu mai era disponibilă, ceea ce poate oferi mărcilor o șansă nesperată de a se mula pe noua realitate de consum și alegere.

Studiul mai conține detalii cu privire la așteptările românilor față de diverse instituții, de la OMS și până la companii comerciale din România, inclusiv companii farmaceutice sau bănci, modificarea obiceiurilor de consum, adoptarea unor comportamente noi în oglindă cu rezistența la schimbare, percepția românilor față de solidaritatea care se manifestă în cadrul comunității. Nu în ultimul rând, datele disponibile includ o segmentare cu privire la atitudinile românilor față de criză, care permite și comparația cu media globală.

Studiul Ipsos s-a desfăşurat în perioada 28-30 martie în rândul a 1.000 de respondenţi din România, cu vârste cuprinse între 18 şi 74 de ani. Studiul este reprezentativ la nivel urban.

Interviurile au fost realizate online, pe baza panelului Ipsos. Initiaţiva face parte dintr-un program global care acoperă țări precum China, Franța, Italia, Japonia, Marea Britanie sau Spania.