De ceva vreme mă pasionează din ce în ce mai tare faza asta cu generațiile.
Eu fac din parte din generația celor care deja au probleme cu planetara, cu carburatorul și cu alte chestiuni (vorba lui Dan de la Taxi, dacă după 40 de ani te trezești dimineața și nu te doare nimic, însemnă că ai murit!).
Generație care are anumite valori, focusate (pardon my French) pe anumite lucruri și care (încă…) are anumite așteptări.
Generațiile care vin din urmă sunt cu totul altfel. Mai bune decât noi, per total, din multe puncte de vedere. Din altele, însă, sunt praf stelar. Nu față de noi, ăștia mai bătrâni, ci față de ceea ce înseamnă a trăi cât de cât ideal, gen.
Discuția este lungă. Poate o să o mai abordez aici pe blog. Căci, again, mă pasionează subiectul. Dar, deocamdată, vă las să citiți studiul de mai jos. Așa, ca încălzire…
Spaces a creat un studiu pentru a cerceta modul în care companiile se vor adapta unei noi realități – generația care acum are 20 de ani, are șanse să trăiască până la 100 de ani, ceea ce înseamnă că în viitor o persoană de 70 de ani se va afla încă în câmpul muncii.
Din anul 1960, speranța de viață a crescut într-un ritm alert, astfel că o persoană care are astăzi vârsta de 20 de ani, are șanse de 50% să ajungă la 100 de ani.
O viață cât mai lungă este un dar, însă aduce în discuție și modul în care vor fi construite afacerile, și cum deopotrivă angajatorii și angajații vor crea medii de lucru capabile să maximizeze potențialul de lucru al persoanelor de peste 60 de ani.
„Cu o forță de muncă formată din angajați cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani, sau chiar mai mult, companiile trebuie să fie capabile să răspundă în același timp la nevoi foarte diferite pe care le au 4 generații care lucrează în aceeași companie. Succesul companiilor va depinde de cum vor fi capabile să implice, motiveze și recompenseze cele 4 generații”, declară Sharon Edmondson, Vicepreședintele de Resurse umane al IWG.
În mod tradițional viața noastră era împărțită în 3 etape: perioada în care studiam, apoi angajarea și pensionarea.
Însă această etapizare era reprezentativă pentru generațiile anterioare care începeau să lucreze în jurul vârstei de 20 de ani, se pensionau la aproximativ 60 de ani și aveau o speranță de viață de 70 de ani.
În noul context, la 70 sau 80 de ani vom munci, fapt ce schimbă perspectiva asupra muncii.
“În primul rând, o singură perioadă din viață dedicată învățării nu va mai fi de ajuns pentru susținerea unei cariere atât de îndelungate, mai ales în contextul unor tehnologii care evolulează în ritm alert. Deoarece viața organizată pe cele 3 etape nu mai este de actualitate, noi posibilități devin disponibile cum ar fi internship-ul la 40 de ani, sau job-uri part-time la 70 de ani”, declară Ramona Predescu (Iacob), country manager IWG România.
Pe parcursul a 70 de ani, o persoană are la dispoziție 611.000 de ore de utilizat, însă, dacă ne raportăm la o viață de 100 de ani, se ajunge la 873.000 ore.
Fiecare persoană este liberă să decidă cum eficientizează aceste ore și cum le împarte, de exemplu, între priorități legate de sănătate și de dezvoltarea continuă a abilităților profesionale.
“Cu o carieră care ajunge să se prelungească cu câteva zeci de ani, munca flexibilă joacă un rol cheie în a evita burnout-ul, prin reducerea timpului petrecut în trafic și îmbunătățirea echilibului dintre viața personală și cea profesională. Și mai important, munca flexibilă permite alocarea unui timp important îmbunătățirii abilităților profesionale și trainingului, fapt ce aduce beneficii atât anagajaților cât și angajatorilor”, explică Ramona Predescu (Iacob), country manager IWG România.
Fiecare generație poate fi recunoscută după anumite stereotipuri – milenialii sunt job hoppers, mereu în căutarea următoarei provocări, baby boomers se adaptează ceva mai greu la tehnologie, spre deosebire de generația Z care nu renunță la telefoane și comunică mai ales prin emoticoane și selfie-uri, iar generația X este foarte independentă și respinge autoritatea.
Fiecare dintre noi aparține uneia dintre aceste generații, însă abordarea oamenilor pe baza unor stereotipuri nu ajută la crearea unui mediu de lucru care susține incluziunea și cooperarea.
“Indiferent cărei generații îi aparțin, oamenii au nevoi și dorințe variate. Unii preferă un management foarte implicat, care oferă feedback în permanență, în timp ce alții preferă o abordare laissez-faire. Studii recente arată că nevoia de autonomie crește cu vârsta, într-un procent de 30% în cazul generației Baby Boomers și 19% pentru generația Z. Însă acest lucru nu poate fi judecat strict pe baza vârstei, ține într-o mare măsură de personalitate. Alt studiu arată că generația Z preferă un job stabil în timp, însă, toate grupele de generații sunt interesate de stabilitate. Este responsabilitatea fiecărei companii să își înțeleagă oamenii”, adaugă Sharon Edmondson, Vicepreședintele de Resurse umane al IWG.
În mod clar generația și vârsta au un anumit impact în modul în care o persoană abordează cariera.
Recunoașterea punctelor forte, a abilităților fiecărei generații și crearea unor echipe mixte vor pava drumul către succes al companiilor, și este totodată și cel mai sigur mod de preveni stereotipurile și ideile preconcepute legate de vârstă, între colegi.
Despre Spaces
Spaces este parte din International Workspace Group (IWG), o corporație care oferă spații de lucru la nivel global. Fondat în 1989 la Bruxelles, Belgia, din grup fac parte branduri ca Spaces, Regus, Basepoint, No.18, Signature și Open Office. Dintre companiile care au ales Spaces la nivel internațional: Uber, Spotify, Airbnb, Paypal, Microsoft, Logitech sau Oracle.
Spaces oferă un mediu de lucru creativ, cu un spirit antreprenorial unic. Credem că munca este despre oameni și idei, iar tehnologia a creat o economie modernă, condusă de oameni implicați.
De aceea, noi am creat spații de lucru cu un design inedit, care să inspire, iar echipele noastre dedicate au grijă de toate detaliile pentru ca antreprenorii li intraprenorii să se poată concentra pe următoarea idee care face diferența.
Cultura noastră se bazează pe energia comunității – oameni interesanți care fac lucruri interesante. Întregul concept susține dezvoltarea rețelelor și conectarea cu membri care împărtășesc idei similare.
Dacă reprezinți un start-up, ești antreprenor sau lucrezi într-o corporație, noi îți oferim mai mult decât un simplu spațiu de lucru.
Ceea ce face conceptul Spaces cu adevărat unic este comunitatea de oameni cu viziune pe termen lung, inovatori, profesioniști care schimbă regulile jocului și care iubesc ceea ce fac. Pentru detalii vizitați www.spacesworks.com.
1 thought on “Știai că generația care acum are 20 de ani, are șanse să trăiască până la 100 de ani?”
„Din anul 1960, speranța de viață a crescut într-un ritm alert, astfel că o persoană care are astăzi vârsta de 20 de ani, are șanse de 50% să ajungă la 100 de ani.”??? Realitatea contrazice această afirmație. Dacă ne gândim la ceea ce înseamnă cu adevărat speranța, despre care se spune că moare ultima, atunci cei mai mulți au murit, în timp ce speranța lor este încă în viață; asta dacă atunci când au plecat din lumea aceasta, la o vârstă destul de fragedă, nu și-au luat și speranțele împreună cu ei, care și așa nu le sunt de folos pe lumea cealaltă. Am sucit sensul expresiei în mod intenționat și i-am dat un iz puțin comic ca să mă folosesc de ea, spunând ceea ce gândesc. Probabil că speranța contribuie la a ne menține sănătoși, dar pentru o viață lungă se recomandă credința, ea fiind mai mare decât speranța. Credința că vei trăi 100 de ani? Nu! Credința că indiferent cât vei trăi aici, după, te așteaptă veșnicia. Doar că în locul în care ajungem, tehnologia despre care noi știm câte ceva, nu contează absolut deloc. O întrebare pe care mi-am pus-o de curând cu o anumită ocazie, a fost următoarea: „Dacă ai ști că trăiești o sută de ani, ai putea spune că la cinzeci ai ajuns la jumătatea vieții, dar dacă nu știi cât trăiești, cum poți socoti?”