M-am gândit multă vreme dacă să dau drumul acestei – hai să îi zicem așa, în lipsă de altceva – inițiative numită pe sistem de htag #TuCumAiReacționa. Și am stat să cuget asupra chestiunii în cauză nu pentru că nu ar fi bună ideea (mă rog, nu e nici mai bună, nici mai rea decât altele, deci ia un 5 să treacă clasa), ci pentru că s-ar putea să stârnească unele atitudini radicale, care încep să mă întristeze din ce în ce mai tare.
Nu mă refer la faza asta cu zăpada aruncată pe mașină, asta este soft, firește, tocmai de aceea am ales-o ca să lansez această – hai să îi zicem așa, în lipsă de altceva – inițiativă. Dar imaginați-vă când o să activez acest htag pe alte subiecte, gen discriminatorii. Sau legate de agresiune împotriva copiilor. Sau. Sau. Sau. La alea mă refer, la atitudinile alea de ”luați-aș gâtul!”. Care sunt potrivite dialogului precum este potrivit rotopercutorul zenului într-o mănăstire budistă.
Totuși, am decis să lansez această – hai să îi zicem așa, în lipsă de altceva – inițiativă pentru că, la urma urmei, până nu te arunci în apă, nu ai cum să înveți să înoți cu adevărat. Drept pentru care iacătă, îi dau drumul.
Menționez că scopul #TuCumAiReacționa este să încercăm să înțelegem din pățaniile pe care vi le spun eu aici tocmai prin comentariile pe care (sper…) o să le avem de fiecare dată. Să înțelegem cum ar fi ok să reacționăm în anumite momente, cum ar fi bine să gestionăm anumite situații, cum ar fi bine să avem acel mindset necesar dialogului, nu războiului (și asta mi-o spun în primul rând mie, așa să știți…).
Și, foarte importat, aș vrea să mergem pe un principiu pe care încerc de mulți ani să îl fac de bază în ceea ce fac:
Ne dorim îndreptarea păcătosului, nu pedepsirea lui.
Bun, să începem cu primul caz pe care vi-l aduc în discuție.
În urmă cu ceva vreme, din pricini care nu fac obiectul discuției de față, am cumpărat un Matiz. Căruia, între timp, i-a expirat ITP. Așa că stă în parcarea din fața casei, o parcare mare și foarte publică, ca să zic așa. Cum a venit iarna asta peste noi, l-am lăsat acolo, că și așa nu mai circulam cu el. Cu gândul că, după ce vine cu adevărat primăvara, duc Matizul la loc de verdeață, gen să iau pe el tichetul ăla Rabla și apoi văd ce fac cu el. Pe ideea să nu îl țin degeaba în parcarea aia.
Știu asta pentru că mi-au spus alții care l-au văzut făcând asta. Știți voi stilul unora, să bage strâmbe, de parcă pentru asta trăiesc, pentru asta respiră, asta visează. Apropo, genul ăsta de oameni mă enervează mai mult decât genul vecinului care aruncă zăpada pe mașina altuia, alergie ontologică fac la turnători!
Ei bine, aici vine întrebarea-htag #TuCumAiReacționa. Căci vă întreb: cum ar fi bine să reacționez? Nu vă dau variante, firește. Le aștept de la voi.
Cu mențiunea, din nou, că ne dorim rezolvarea situației, nu declanșarea unui război sau ceva. Cum ziceam, îndreptarea păcătosului, nu pedepsirea lui :)
32 thoughts on “#TuCumAiReacționa dacă ți-ar arunca vecinul zăpadă pe mașină, așa, în ciudă?”
Zapada aruncata pe „locul curatat”, peste scaunul si tampenia aia de langa. Nu pornesti nici un conflict, doar inapoiezi zapada la locul „de bastina”.
Sau daca iti e prea lene pentru asta, ia o sticla mare de 5 litri de apa sa o torni peste locul respectiv, intr-o ora se face gheata si nu o sa mai poata parca sau iesi de acolo foarte repede.
Si da, ambele metode sunt „vengeful”, dar sincer, crezi ca vorbind cu persoana respectiva si explicandu-i rational ca atunci cand da zapada la o parte sa puna langa masina sau pe spatiul verde o sa fie eficient ? Eu personal nu cred ca o sa se intample asta, pentru ca sa fie ceva in genul „care e treaba ta”.
La prima variantă m-am gândit și eu instant. Dar, pe sistemul pe baza căruia tocmai de aceea am lansat această inițiativă, am zis să respir adânc și să nu mă arunc pe sistem de conflict. La a doua nu m-am gândit, parol. E perversă rău :)) La partea cu discuția rațională, îți dau dreptate. Din păcate…
Probabil un mesaj lasat pe scaun cu modalitatea corecta in care vecinul ar fi trebuit sa actioneze, atat in plasarea zapezii cat si in ceea ce priveste blocarea parcarii. Daca dupa o zi acest lucru nu ar functiona as da la o parte scaunul ce blocheaza parcarea. Daca si a treia zi ar reveni, as face o sesizare la politia locala… in speranta desarta ca acestia ar face ceva (sansele sa se intampla sunt mai mici decat sa avem 100km autostrada noua in acest an).
Foarte buna ideea cu mesajul, foarte bună! Pe sistem constructiv, așa cum îmi doresc :) Bine, realist vorbind, slabe șanse de izbândă. Dar măcar să mă simt eu împăcat pe sistem de spirit civic. Și că am făcut ce era corect să fac! Mulțumesc pentru sugestie :)
Poate un mesaj: „Multumesc pentru zapada ! ”
Bună asta :)) Doar că este o atitudine care este mult prea zen și mult prea aspirațională pentru mine :)) Deși, la o adică, s-ar putea să fie varianta corectă…
Buna! Vreau sa te intreb mai intai daca ai scris intentionat gresit „luati-as” ca sa para mai „de cartier”. Referitor la problema, pai ca sa fiu in ton „e grele astea cu vecinii, e grele rău”, si totusi eu zic sa incerci sa-l confrunti fata in fata, o cumunicare deschisa, extrem de calma, te antrenezi bine inainte si te pregatesti psihologic pentru pseusdo-argumentele lui si vezi ce iese. Macar sa stie ca tu stii ca el a fost, asta zic eu c-ar trebui sa faci in prima instanta. Dupa aia… vezi in functie de dialogul cu el, treci la planul B, care o fi ala :)
Bună!
1. Tu ce crezi? :))
2. Probabil asta este cea mai bună cale de urmat. Doar că la mine se întărâtă treaba la faza cu ”vezi în funcție de dialog”, căci dacă mă ia ghiolbănistic erup ca vulcanul, așa sunt eu. Și se duce dreaqu feng shuiul :))
Stai sa vezi faza tare: era acum ceva ani, ies eu la sedinta de bloc sa ridic problema unui abuz ce dura de mai bine de 10 ani, vecinii conflictuali au venit în clan, adica erau 3: proprietarul, fiica-sa pe role ca sa fie mai inalta probabil si sa ma intimideze si ginerele. Si… se discuta problema, le spun calm ce ma deranjeaza, dar cred ca la un moment dat ridic tonul ca nu se mai putea, nesimtirea lr era maxima, si ce replica imi da ginerele? Zice omul asa calm, linistit de ziceai ca-i ardelean de 3 milenii, zice „tu ai probleme de comunicare” hahaha, deci cum sa te certi cu asemenea specimene, zi si tu? Deci, dupa ce ei incalcasera toate normele de bun simt si buna vecinatate posibile tot eu aveam probleme de comunicare, atat, asta a fost singura lui replica :)))) Deci, revenind la tine, io zic asa, ca si io sunt colerica si te inteleg: ia-o ca pe prima abatere, treci peste si, la urmatorul abuz, faci o strategie serioasa :)
Pe aceeași strategie de zen, îți recomand să iei ce ți s-a întâmplat ca pe un antrenament. Ceea ce eu nu aș putea face. Dar nu mă doare tastatura să recomand :))
Da, stii ce-i misot? Ca asa am si facut si, in timp, mi-am dat seama ca ma pasioneaza domeniul (COMUNICARE) asa ca exersez si citesc cand am timp tot ce prind :)))) „Un sut in fund…cel putin un pas inainte”, nu? Merci :)
Așa, așa, citate de astea aplicate îmi plac și mie :))
Multumesc pentru zapada, vecine X ! Apreciez + semnatura ( Cristian China Birta ).
PS – De fapt, apreciez atat de mult incat intentionez sa te fac popular, intra pe blogul meu si vei vedea cata lume este incantata de generozitatea ta.
Maine … poate le spun si cum te numesti. Ca sa iti trimita mesajele de apreciere personal !
Ps la ps : daca totusi nu iti place publicitatea, lasa-mi un semn , ca de ex : ia-ti zapada ( pardon, cadoul ) inapoi !
Bună, bună asta :)) Și să îmi fac și selfie cu el și să pun pe Instagram, este? :))
Bună ziua,
Pui un băiețash să curețe zăpada din jurul Micului Gigant și după plafon și să o degajeze fix pe locul ala cu scaun – nici nu ești văzut, băiețashului nu-i pasă cine/ce/cum/de ce și harnicul vecin nu va mai avea ce face anotimpul ăsta, căci zăpada va fi topită de ploaie și temperatura de afară. :)
Gen J.R. – din Dallas: don*t get mad, get even!
Vaaaai, cum este asta… :)) Păi și cu dialogul cum rămâne în acest caz? Că i-am tras-o așa, nu zic nu, dar de discutatl lăsăm lopețile să discute în locul nostru? :))
Depinde ce vrei să obții în urma incidentului. Personal, aş apela la umor. Aş pune un om de zăpadă simpatic pe scaun, cu un bilet în brațe: „Zi minunată şi călduroasă! Semnat: Micul Matiz de sub zăpadă :-)”.
Ba chiar, la următoarea întâlnire cu vecinul, i-aş propune să punem de-o chetă să luăm o mică freză de zăpadă să nu ne mai chinuim aşa anul viitor.
Nu merge, gumă de mestecat pe interiorul mânerului de la uşa şoferului. Dar zen, evident, că-i cu aromă de fructe de pădure.
Cam mult de lucru, zic :)) Dar bune ideile, chiar bune! Și, desigur, zenul este obiectivul, pentru aia mă zbat, pentru aia am lansat htagul ăsta :))
Muta Matizu’ pe locul lui ( daca poate fi luat pe sus ) :)
:)) Merge Matizul, săracul. Mă rog, ăia câțiva metri :))
Las-o asa, se topeste in câteva zile. Nu intra in jocul obsesiei românești anti-zăpadă pe mașini. E doar apă înghețată, nu dăunează! Ignori gestul, si dacă ai nevoie să pleci cu matizul, cade la prima curbă. Nu îi suport pe cei care își dau importanță lor și mașinii curățind-o excesiv de zăpadă, sau locul. (mă refer la cazul vecinului).
Nu am io griji de astea cu zăpada pe mașină :)) Dar nu despre zăpadă este vorba. Ci despre gestul omului și cum ar trebui reacționat din punct de vedere cetățenesc, dacă vrei, la așa ceva. Este și ignoratul o modalitate. Dar parcă este non-acțiune :)
Eu stiu clar cum as reactiona pentru ca tot reactionez la situatia asta care mi se intampla la fiecare zapada. Locul meu de parcare e langa usa din spate a unui Mega Image, pe unde se face aprovizionarea. Pe vremuri, baietii care lucrau acolo imi curatau si mie masina cand faceau curat in fata usii lor, pentru ca stiu ca sunt mititica, aproape tot timpul singura si ca am copil mic ce ar putea avea oricand nevoie sa il duc undeva. Dar cum calitatea umana scade vazand cu ochii in jurul nostru, angajatii de anul trecut nu numai ca nu m-au mai ajutat, ci si-au pus toata zapada lor gramada langa masina mea. Aveam efectiv un zid cat masina de inalt pe partea soferului si unul pana la botul masinii in fata, dar nicio dovada ca ei fusesera de vina. Am scris pe blog despre asta, cu poze si injuraturile aferente, apoi nu am scos masina din parcare pana s-a topit zapada.
Anul asta, la prima ninsoare, la fel, zapada gramada in jurul masinii mele. Noroc ca nu ninsese prea mult. Doar ca acum mi-a spus cu nonsalantza un angajat de la Mega ca ei ai pus-o acolo si s-a oferit sa ma ajute (un pic) sa o dau la o parte. De enervare la auzul unui asemenea tupeu, l-am refuzat si am dat eu singura la lopata peste o ora, sa duc zapada intr-un loc unde nu incomoda pe nimeni. Apoi am dat-o si in fata blocului, daca tot intrasem in forma si tot nu se simtea niciun mascul din vecini (apropo, a observat cineva tendinta de anul asta, sa vedem aproape exclusiv femei la lopata?).
Iar la ninsoarea de saptamana trecuta m-am dus la sefa de magazin si i-am spus ca nu vreau sa mai vad nici firicel de zapada de la ei pe locul meu. A zis „da” si asa a fost. Deci toata poliloghia asta e pentru a-ti spune ca uneori ajunge si cu vorba buna :-D
Mulțumesc pentru exemplul concret! Căci ce zici are valoare de studiu de caz de-a dreptul :D Și dă apa la moara mea aia cu dialogul în locul conflictului.
Dacă tot nu miști mașina încă multă vreme lasă soarele să-și facă treaba și la primăvară i-ați o mașină bengoasă și atunci din respect nimeni nu va mai pune zăpadă pe ea , te asigur. Probabil că omul a vrut să ferească Matizul de ochii lumii, o fi și zgâriat……
Aia era! Nu mi-am dat seama! Omul, de fapt, a vrut să nu lase Matizul să se facă de rușine, clar. Bună asta :))
De obicei curăț mașina mea dar și laterala celei parcate lângă mine! Și indepartez zăpada dintre ele!
Deoarece altfel, se face morman de zăpadă și e mai … complicat!
Inclusiv și de pe trotuar, degajez și la vecinu’. Că poate se îndură și el când are vreme…!😁 (Stam la casă cu parcare pe șosea)
Situația ta e … Delicată!
Nu aș pune „botul” in situația în care masina nu circulă! Asta e și reacția „omului”. Dă-o in ..mea că ocupă degeaba locul de parcare!
Polemica ar fi de prisos și nu ți-aș da dreptate nici eu! „Da du-o domle la fier vechi”!
Cam așa fac și eu de regulă. Adică dacă tot am lopata în mână ce mă costă încă niște minute să degajez locul mai pe larg, așa? În rest, este discutabil ce zici. Faptul că mașina nu circula de vreo două săptămâni nu înseamnă că e ok să îți bați joc de ea. În plus, tot în parcarea aia sunt mașini de alea cu număr de BG care nu circulă de luni de zile, dar pe ele nu a pus zăpadă. Adică a discriminat! :))
Eu am ajuns la concluzia ca nivelul de civilizatie e in continua scadere , oamenii nu mai traiesc langa altii ci ca sa faca rau la altii . Precizez ca sunt o femeie mica de statura care incearca sa existe in pace in societate. Anul trecut am fost agresata verbal de doi barbati adevarati in trafic ca na eu sunt femeie si deranjez in spatele volanului ( tin sa precizez ca in nici una din cele doua intamplari nu am fost vinovata de vreo abatere si nici nu am provocat ). Asta e doar una din problemele noastre cand sunt in trafic vad doar oameni grabiti vorbind la telefon in spatele volanului grabiti sa ajunga acasa un minut mai repede sa aiva timp sa vada reclamele de le tv . Eh mi-am dat si eu oful putin , sunt total dezamagita de drumul din fata noastra si pot spune sincer ca mi-e gandul la civilizatie si dor de ea.
Aici te contrazic. Adică eu cred că este exact invers, nivelul de civilizație per total este în creștere. Ce este în scădere prăpăstioasă de-a dreptul este nivelul la care o anumită minoritate comportamentală, dacă vrei, a ajuns. Adică aceia mult mai puțini dintre noi, dar care sunt extraordinar de agresivi și de ghiolbani. Evident că, așa cum ți s-a întâmplat, când vezi doi de ăștia, tentația de a trage concluzii generalizatoare este mare. Dar eu personal nu cred că este așa cum spui :)
In niciun fel, viata e prea scurta pentru opriri de genul asta.
Ce înțelegeți prin ”opriri”? Căci sunt un pic confuz :)