Când era mic, voia să se facă doctor de copii, așa cum era unchiul lui. În casa acestuia din urmă, un raft întreg din bibliotecă era acoperit cu fotografii din care îi zâmbeau copiii pe care îi vindecase. Asta i-a spus mereu unchiul, că rostul unui medic trebuie să fie modest, dar asumat, să vindece și să îngrijească, iar asta se împlinește cel mai frumos atunci când este vorba despre copii.

Așa a devenit Tudor medic neonatolog, o profesie dorită și cu adevărat unică, cu propriul ei limbaj și mai ales propriile complicități. Nou-născuții sunt singurii care nu pot vorbi pentru ei înșiși, care nu îți spun ce îi doare, care nu pot semna petiții, așa că de câte ori îngrijește un prematur, Tudor se gândește că luptă, de fapt, într-o echipă a vieții.

Așa a întâlnit-o Tudor pe Ioana.

Ioana s-a născut la 27 de săptămâni. Fragilă, cu plămânii nepregătiți pentru aerul rece de noiembrie. ”O să aibă ochii verzi”, a spus o asistentă când a văzut-o, deși rareori culoarea ochilor este ușor de deslușit la nou-născuți. Dar Ioana era toată numai o privire. Încă înainte de a se naște, Ioana cea de 950 de grame a început o cursă pentru viață. Când mamei i s-a făcut rău, medicul de la maternitatea din micul orășel unde locuia i-a spus că trebuie să ajungă urgent la București.

Un copil născut la 27 de săptămâni de sarcină nu se poate naște oriunde, dacă vrea să trăiască.

Prematurii trăiesc doar dacă maternitatea unde vin pe lume are aparatură medicală necesară unei intervenții rapide și mai ales adecvate.

Așa a ajuns Ioana la maternitatea unde Tudor era de gardă. Au format împreună o echipă vreme de cinci săptămâni, până ce a devenit clar că ochii copilei vor rămâne verzi.

Datele arată că 90% dintre copiii prematuri sau extrem prematuri (sub 32 de săptămâni) supraviețuiesc în țările dezvoltate, iar în regiunile slab dezvoltate 90% dintre acești copii mor (Raport WHO Born too soon).

Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România, conform datelor din analiza Salvați Copiii România privind situația maternităților din România: 13% dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

Numai în 2017, Salvați Copiii a dotat 38 de maternități din 32 de localități, cu echipamente medicale în valoare totală de 700.000 de euro. În cei șase ani de când organizația a transformat într-o prioritate salvarea copiilor născuți prematur, prin dotarea maternităților, trei milioane de euro au fost investite pentru achiziționarea de aparatură medicală indispensabilă.

Salvați Copiii România are nevoie de ajutor pentru a continua dotarea cu echipamente a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. Companiile pot sprijini acest demers printr-o modalitate simplă: direcționând 20% din impozitul pe profit.

Contractul de sponsorizare se găsește aici.

Trebuie menționat faptul că această cheltuială este deductibilă, costurile pentru companii fiind zero. Suma direcționată nu poate fi mai mare de 5‰ din cifra de afaceri și nu poate depăși 20% din impozitul pe profitul datorat statului, iar plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2017.