Am avut zilele trecute o discuție cu o stimabilă care – înțelegeți profilul, și voi pățiți de astea – mă calcă pe nervi la modul constant prin tot ce face și ce zice. Discuția, în timpul căruia am executat un trolling magistral de-a dreptul, a pornit de la faptul că ”românii sunt proști pentru că mănâncă și beau orice rahaturi ieftine”.

I-am explicat așa: unii dintre ei nu sunt proști, pur și simplu nu au bani de mai mult. Răspunsul ei: ”haide, măi, nu mai vorbi enormități, cum să existe în 2017 oameni care să nu aibă bani de un ieșit la un restaurant sau măcar o dată pe lună de o sticlă de vin de 10 Euro?”. Moment în care am început, evident, trollingul. Nu vă mai spun ce i-am făcut. Dar s-a lăsat cu spume din partea ei. Mai ales când i-am spus ”presupun că tu donezi măcar aia 10 Euro de pe sticla de vin a săracului către o fundație care se luptă împotriva folosirii copiilor ca să îți fabrice în ceva cotlon din Asia eșarfa pe care ne-o tot fluturi sub nas, este?”. Văzusem eticheta: made in Bangladesh (în caz că nu știați, una din țările în care asemenea mizerii se practică la scară largă).

În România există oameni care aparțin categoriei din care stimabila cu pricina face parte, adică oameni care trăiesc doar în lumea lor și li se pare că cei care nu reușesc să dea 10 Euro pe o sticlă de vin sunt tâmpiți prin definiție, genetic chiar. Oameni care nu înțeleg că există sărăcie. Oameni care nu înțeleg sărăcia. Oameni pentru care sărăcia este ca unicornul pentru toată lumea: au auzit de el, dar nimeni nu l-a văzut.

V-am spus povestea asta doar ca să vă pregătesc pentru studiul de mai jos. Despre cum văd românii contrabanda. Prost, desigur. Dar nu toți. Și și mai puțin au o problemă să cumpere măfuri de contrabandă. Datorită (eu simt că ar merge, sufletește, ”din cauza”…) prețului mic. Câți dintre ei sunt atât de săraci încât să nu își poată permite altceva și câți și-ar permite, dar sunt încătușați de acest mindset păcătos ”doar prețul contează”, nu avem de unde să știm.

Mie a doua categorie mi se pare cea mai tristă. Adică ai bani să (vorba coțofenei despre care v-am spus mai sus) îți cumperi o dată la lună o sticlă de vin de 10 Euro, dar alegi să bei poșirci pentru că sunt ieftine. Te uiți doar la preț, fără să pui lucrurile în context, fără să înțelegi că mizeria aia ieftină pe care o bagi în tine, deși ți-ai putea permite ceva mult mai bun, te costă enorm, mult mai mult decât un produs mai bun, pe care l-ai refuzat din cauza (eu simt că ar merge, sufletește, ”datorită”…) prețului. Pentru că, în timp, te costă sănătate, te costă râmânerea în mindsetul ăsta păcătos de ieftinăciune, care se cangrenizează nu doar la cumpărătura de vin, ci la absolut orice decizie iei în viață, inclusiv la decizia de a-l trimite la școală pe ăla micu. Iar costurile acestea, plătite de fiecare cetățean în parte, se adună și, la nivel de popor, ieftinăciunea națională este ca o pneumonie mioritică, de care ne este foarte greu să scăpăm.

Avem mare nevoie de cât mai multe Românii personale cât mai frumoase. Ca să avem o țară cât mai frumuoasă. Din ce în ce mai frumoasă.

Bun, vă dau studiul cu pricina. Cu mențiunea că vă recomand să vă abonați la newsletterul meu (căsuța de sus din dreapta dacă vă uitați de pe desktop și căsuța din josul articolului dacă vă uitați de pe mobil) pentru că o să vă dau multe studii de acum înainte (recent vi l-am dat pe cel despre ce vor românii de la branduri în social media, pe care puteți să îl primiți integral gratuit). Chiar cred că este foarte important să înțelegem lumea în care existăm.

Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV) – primul ONG care se implică activ în lupta împotriva contrabandei. Asociația are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea și coordonarea de activități care să contribuie la conștientizarea publicului și a autorităților cu privire la efectele negative ale traficului ilicit de mărfuri. Asociația își dorește să fie liantul între stat, consumatori și producătorii de mărfuri afectați de acest fenomen.

În susținerea misiunii sale, asociația ACTIV a realizat în luna iulie, în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, un studiu de piață cu privire la percepția românilor asupra traficului ilicit. Studiul, realizat pe un eșantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane, relevă faptul că 90% dintre români au o părere proastă despre contrabandă. Totodată, studiul arată că aproape 20% dintre români ar cumpăra un produs de contrabandă datorită prețului mai mic.

“Am constituit asociația ACTIV din nevoia ca societatea civilă să se implice în lupta împotriva fenomenului de contrabandă. Ne propunem să folosim toate pârghiile legale în scopul combaterii traficului ilicit, care generează efecte negative în planul stabilității economice, al bunăstării sociale, al sănătății și siguranței publice. Îngrijorarea noastră pleacă de la rezultatul studiului, care arată faptul că din cei 65% dintre românii care exclud ferm achiziția bunurilor de contrabandă, peste două treimi își justifică decizia prin teama că produsele de contrabandă nu îndeplinesc standardele de calitate necesare. Riscul derivă din faptul că acești consumatori pot fi convinși că mărfurile de contrabandă sunt acceptabile din punct de vedere al calității, în acest caz procentul celor care ar consuma astfel de produse putând crește exponențial”, spune Daniel Mărăcineanu, Director General Asociația ACTIV.

Contrabanda este un fenomen extrem de răspândit în societatea românească, românii având acces facil la bunuri pentru care statul nu încasează nicio taxă. Conform studiului citat, ţigările sunt considerate principalul produs de contrabandă din România (97% dintre respondenți). Pe locul doi sunt bunurile contrafăcute (îmbrăcăminte, cosmetice, electronice, electrocasnice – 93%), urmate de droguri 89%, alcool 82% și medicamente 75%.

Referitor la accesul publicului larg la produsele de contrabandă, podiumul e ocupat de aceleași trei categorii de produse: 67% dintre respondenți confirmă că s-au întâlnit cu bunuri contrafăcute, 63% spun că au avut acces la țigări de contrabandă, 33% dintre intervievaţi declară că au întâlnit alcool de contrabandă, iar 19% că au avut contact cu medicamente de contrabandă.

Același studiu arată că fenomenul de contrabandă este unul tolerat la nivelul societății românești. Cei care exclud cumpărarea produselor de contrabandă invocă nesiguranța legată de calitatea produselor (două treimi) și nu ilegalitatea sau imoralitatea acțiunii (doar 17%). Dintre cei care ar cumpăra produse de contrabandă, aproape 75% își justifica acțiunea prin prisma prețului de achiziție mai mic.

În proporție covârșitoare, cei intervievați consideră că traficul ilicit este favorizat de: nivelul scăzut de trai – 94%, dezinteresul politicienilor – 89%, corupția – 86% și diferențele de preț față de alte țări – 85%.

Aproape 2 din 3 români consideră că instituțiile politice precum autoritățile locale, Parlamentul și Guvernul nu se implică pentru a opri traficul ilicit și spun, într-un număr și mai mare, că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită și o activitate susținută în combaterea contrabandei.

Deși 94% dintre respondenți conștientizează efectul negativ al contrabandei asupra economiei românești, iar 89% dintre cei chestionaţi sunt conștienți de impactul negativ asupra bugetului de stat, doar 54% dintre ei consideră că acest fenomen le afectează în mod semificativ nivelul de trai.

Aproximativ jumătate dintre subiecții cercetării (52%) spun că nu cunosc acțiuni de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect, cei mai mulți fac referire la acțiunile de control, razii și verificări (23%).