Foarte, foarte interesant acest studiu realizat de IKEA. Vă recomand să citiți concluziile de mai jos. O să vedeți, pe alocuri, niște rezultate surprinzătoare… Mă rog, surprinzătoare pentru unii dintre noi, pentru care ”acasă” înseamnă cam altceva decât înseamnă pentru alții…

Acasă este locul în care oamenii fac primii pași, în care se dezvoltă și în care se relaxează. Acasă oricine se întoarce cu drag și se simte în siguranță, iar 1 din 2 bucureșteni asociază casa în care locuiesc cu un miros unic. Timpul petrecut cu familia și prietenii, dar și iluminatul, creează pentru 75% dintre bucureșteni sentimentul de acasă.

Cercetarea locală vine în completarea studiului global „Life at Home Report” derulat de compania IKEA în 2016. Cea de-a treia ediție a „Life at Home Report” este o cercetare despre „Ce face o casă să fie acasă” în diferite zone ale globului și s-a axat pe următoarele 12 capitale din lume: Berlin, Londra, Madrid, Moscova, Mumbai, New York, Paris, Shanghai, Stockholm, Sydney, Toronto și Zürich.

Într-o lume care se schimbă constant, pentru IKEA Group este important să înțelegem cum evoluează locuințele și care este percepția oamenilor despre ce înseamnă o viață de zi cu zi mai bună acasă. Asta își propune compania să afle prin studiile Life at Home Report, iar cea mai importantă lecție din studiul de anul acesta este că ideea de „ce face o casă să fie acasă” a fost redefinită.

Rezultatele studiului replicat pentru București se împart în patru categorii, întocmai ca în studiul global: spațiu, lucruri, relații și loc. Dintre acestea, cele mai importante date sunt:

Relații:

• „Acasă” este un loc al emoțiilor pozitive: 88% asociază acasă cu siguranța și cu sentimentul de familiaritate, 87% cu grija și 83% cu sentimentul de apartenență.
• 73% dintre bucureștenii care se află într-o relație petrec timp acasă cu partenerul/a în fiecare zi și, cu toate acestea, 3 din 10 bucureșteni consideră că ar trebui să petreacă mai mult timp cu partenerul/a lor.
• De cele mai multe ori, activitățile pe care bucureștenii aleg să le facă alături de cei dragi acasă sunt: să ia masa împreună, să stea de vorbă și să se uite la filme/TV.
• Dacă ar avea o oră în plus liberă, 55% dintre bucureșteni ar alege să o petreacă alături de un membru al familiei, însă există și un număr mare de bucureșteni care ar alege să petreacă o oră singuri (3 din 10).
• Mediul online joacă un rol din ce în ce mai important: 28% dintre bucureșteni cred că interacțiunea online este mai importantă decât să invite oamenii acasă.
• Mai mult, 17% dintre bucureștenii în vârstă (de peste 61 de ani) se simt stresați dacă nu își verifică zilnic conturile de social media, în timp ce 13% dintre tineri (18 – 29 ani) se simt la fel.
• 37% dintre bucureșteni își verifică conturile de social media dacă se trezesc noaptea din somn.

Lucruri:

• Peste jumătate dintre bucureșteni păstrează lucruri care le amintesc de ceva important și drag din viața lor.
• Cu toate acestea, ordinea este importată, cu 62% dintre bucureșteni care declară că au prea multe lucruri în casă pentru a le putea organiza și 55% care consideră că o casă frumoasă înseamnă să ai mai puține lucruri.
• 36% dintre bucureșteni sunt iritați de dezordinea din casa lor cel puțin o dată pe săptămână.
• 3 din 10 bucureșteni și-ar dori mai puține lucruri în casa lor.
• Familiaritatea și confortul sunt cele mai puternice emoții pe care le au bucureștenii față de lucrurile pe care le dețin.

Spațiu:

• 1 din 2 bucureșteni asociază acasă cu un miros specific (față de 40% la nivel global). În plus, 58% cred că toate casele au un miros specific.
• Atunci când se gândesc la casa ideală, 47% dintre bucureșteni își imaginează o casă spațioasă și 37% o casă ordonată.
• Pentru a crea sentimentul de „acasă”, bucureștenii sunt preocupați de iluminat – 75% (față de media globală de 31%) și de momentele petrecute cu cei dragi – 75%.
• Atunci când se gândesc la casa lor, cei mai mulți bucureșteni sunt mulțumiți, însă 30% consideră că este prea multă gălăgie și 35% că au prea multe lucruri vechi.
• 41% dintre bucureștenii tineri (18 – 29 ani) își doresc mai mult spațiu personal, față de o medie de 37%.
• Atunci când vizitează casa cuiva, bucureștenii se așteaptă ca aceasta să fie liniștită (56%), ordonată (55%), să aibă un miros plăcut (51%), să aibă multe cărți (11%).

Loc:

• 3 din 5 bucureșteni consideră că acasă înseamnă mai mult decât pereții locuinței, iar 49% văd cartierul ca parte din „acasă”.
• Bucureștenii preferă să stea în casa cuiva atunci când călătoresc datorită ospitalității și a prezenței unei amprente personale.
• 52% dintre tinerii bucureșteni cu vârste între 18 și 29 ani se simt acasă în afara propriei locuințe.

Noul studiu IKEA Life at Home Report pentru București a fost lansat în cadrul Romanian Design Week, într-un eveniment care a deschis seria conferințelor RDW. Camilla Hammar – ‎Planning & Research Manager IKEA Group, Vintilă Mihăilescu – Antropolog, profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrative și Laurenția Onea – Communication & Interior Designer IKEA România au interpretat datele studiului și au venit cu noi detalii despre obiceiurile pe care le au bucureștenii acasă.

„Mă bucur că am putut coordona noul studiu IKEA și mi se pare fascinant cum părerile oamenilor din diferite culturi se aseamănă. Acasă nu mai înseamnă un spațiu fizic, ci este un loc de care suntem atașați, în care ne simțim în siguranță și în care interacționăm cu cei mai dragi oameni din viața noastră. Practic, cu toții ne dorim ca acasă să fie locul în care ne putem relaxa și odihni, dar și de unde să pornim curioși în explorarea unor noi provocări, să păstrăm relații și amintiri vechi sau să facem loc pentru altele noi,” a declarat Camilla Hammar, ‎Planning & Research Manager IKEA Group.

*Metodologie

Datele au fost obținute prin intermediul unui chestionar online distribuit prin e-mail către un eșantion reprezentativ de vârstă și sex la nivel național. În București, au răspuns 1001 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani, în perioada 15 – 29 August 2016. Pentru a putea păstra caracterul unitar al studiului, intervalul de vârstă al respondenților a fost menținut pentru toate orașele, datele putând fi astfel comparate în mod corect.