Am văzut ”La La Land” ieri, pentru că influencerul de Vlad Dulea a zis că trebe musai obligat – forțat să îl văd. Așa că, obligat de doamna sufletului meu și forțat de fiul meu Alex, am fost să îl văd :)

Concluzia: un film foarte bun. Pe care vi-l recomand cu maxim simț de răspundere dintr-un motiv foarte simplu: este ceva altfel, ceva ce nu prea vedeți des. Și mă refer aici la modul în care Damien Chazelle (are doar 31 de ani băiatul ăsta…) a creat povestea vizual, muzical și narativ.

Apropo, dacă v-au mai rămas ceva bani după perioada asta de Sărbători, ia vedeți oferta de filme, nu se știe ce o să vă lovească :D

Deși mi-a plăcut filmul, nu mă pot încadra în gașca celor care îl preaslăvesc (apropo, filmul a doborât recordul la Globurile de Aur, șutind 7 categorii). Pentru că, deși îl consider un film foarte bun, ”La La Land” este unul care să intre în coraconul meu de cinefil (atâta cât este, desigur) în categoria ”excelent” și nici într-un caz în categoria ”măh, musai să îl revezi”. Îl consider doar o splendidă promisiune a unui regizor de la care aștept în anii următori să mă facă să mă îndrăgostesc de el cam cum sunt amorezat până peste poate de Wes Anderson :)

Hai să v-o zic altfel: ”La La Land” a fost ca un junior care a făcut un meci senzațional în finala Cupei României, cu un joc pe care l-ai aplaudat și în timpul căruia ai avut multe faze în care te-ai ridicat în picioare și ai simțit gâdilitura aia de ”ioi, fain îi…”. Doar că pentru mine jocul juniorului a fost superb pentru nivelul Cupei României. Și l-am simțit, repet, ca pe o grozavă promisiune viitor. Așa că îl aștept să îl văd cum o să joace în Champions League. După aia mai vorbim :)

Altfel, pe partea de actori, Ryan Gosling mi-a fost drag din nou, dar Emma Stone a mai urcat vreo două trepte și jumătate pe scara aprecierii mele.

Apropo de Emma, în film există faza când cântă la un casting (după mine cea mai mișto fază a filmului), o secvență excelentă. Doar că – nu mă întrebați de ce, așa funcționează creierașul meu uneori – în timp ce mă emoționam ascultând-o, mi-am adus aminte de scena din ”Mizerabilii”, în care Anne Hathaway cântă. Și mi-am dat seama că, pentru mine, ăla este benchmarkul pentru astfel de momente cântăcioase, ca să zic așa. Iar, din această perspectivă, Emma a fost grozavă, dar nu sublimă :)

Mergeți să vedeți filmul. Merită. Din toate punctele de vedere. Hai să vă mai dau un motiv: pariez masiv pe Damien Chazelle. Cu ”Whiplash” m-a lovit teribil și mi-a intrat decisiv pe radar. Cu ”La La Land” mi-a confirmat că este un regizor și un scenarist cu un potențial senzațional. Așa că îmi propun să mă duc să văd toate filmele lui. Și să mă bucur că pot face asta pe principiul ”omul ăsta este contemporan cu mine, văd istoria în timp ce se desfășoară” :)

https://youtu.be/0pdqf4P9MB8