Despre relația oină-baseball, în special în presa românească, dar și în cea americană, s-a scris în câteva ocazii. Oina a fost adusă în anul 1820, de cei 21 de români stabiliți la Chicago, spunea la o Gală a oinei, președintele onorific al Federației Române de Oină, rapsodul Gheorghe Turda. Aceștia jucau oină ardelenească, o variantă ușor modificată față de forma tradițională, dar extrem de asemănătoare cu baseball-ul profesionist de azi.

Acum suntem în măsură să venim cu alte completări la ideea de bază. Oina a fost folosită pe post de exercițiu pentru menținerea condiției fizice, de către soldați, în Războiul civil dintre 1861 și 1865.

”Vinovat” pentru acest aspect istoric este căpitanul român Nicolae Dunca (foto: wikipedia.org), înregimentat de americani sub numele Duncan, în cadrul Regimentului 12 Infanterie Voluntari, din New York.

Nicolae Dunca s-a născut la Iași, în anul 1837, iar apoi s-a remarcat prin faptele sale de arme. A fost unul din combatanții de la celebrul asediu din Sicilia, când o mie de legionari au luat cu asalt forțele imperiale. În calitate de locotenent, Dunca a dovedit pricepere în mânuirea armamentului, dar și luciditate în conducerea trupelor, în acea misiune sinucigașă. Înainte de a trece Oceanul, el a mai servit și în armata ungară, având pașaport imperial.

După aceea, în martie 1862, Dunca s-a înrolat în armata americană, unde, de asemenea, s-a impus prin abilitățile sale, ca un brav ostaș. În perioadele când nu existau confruntări armate, Dunca a folosit tehnicile oinei, bătaia mingii, apărarea corporală și alergarea, ca exerciții pentru condiția fizică a soldaților. Mai târziu, acestea își vor dovedi din plin utilitatea, mulți dintre camarazi salvându-și viața grație lui Dunca și oinei românești.

Din păcate, Nicolae Dunca a murit în timpul bătăliei de la Cross Keys, pe data de 8 iunie 1862. În timp ce îndeplinea serviciul de gardă, el a fost împușcat mortal de către un inamic. Dunca a fost înmormântat cu onoruri militare, fiind, alături de maiorul George Pomuț, viitorul general și diplomat american, unui dintre eroii cu origini românești, care au luptat în războiul civil american.

Am aflat povestea lui Dunca, în urma unei discuții purtate cu Consulul Onorific al Republicii Moldova la Chicago, Dorel Năsui, la un eveniment găzduit de publicația de limbă română Tribuna Românească Chicago.

Aș mai putea adăuga și că Joe Garagiola senior, unul din marii comentatori de baseball ai Americii, a venit prin 1980 în România și a jucat oină. El chiar a încasat câteva lovituri de la Drăghici, unul din jucătorii în vogă ai acelor vremuri. Garagiola s-a dus înapoi în SUA și, în timpul comentariilor, dar și într-o carte autobiografică, a afirmat că oina este strămoșul baseball-ului.

Nixon, primul președinte american care a vizitat România în 1968, a mers în vizită la Muzeul Satului, unde a jucat perinița și a încercat, fără prea mult succes, să lovească o minge de oină cu bastonul. Asta cu Nixon este o poveste aparte, pe care, dacă vă place și dați like (nu strică nici ceva comentarii sub articolul de față), v-o voi spune cât de curând.

Chapeau bas!