Colegii de la ForeverFolk le caută, mai bine spus, cea mai bună piesă folk și cel mai bun album folk. Eu doar transmit mesajul mai departe în ideea că încă mai sunt amatori de folk pe la noi. Adică, pardon, știu că sunt, cum să nu știu, sunt unul dintre ei :)) Doar că, dacă îmi permit cei mai vajnici apărători ai acesti gen, cam câți mai suntem?

Make îmi spune că se scot din ce în ce mai puține album de folk. Anul trecut au ieșit pe piață vreo 15. Doar 15? Sau doar 15! E mult, e puțin? Rămâne de discutat.

Și, pentru că tot suntem pe subiect la început de 2016, am o urare pentru cei care sunt în zona de folk (era să zic industrie, dar, parol, nu e cazul…): dacă nu începeți să gândiți ce faceți ca pe un business, atunci nici noi, cei care (încă) vă ascultăm nu o să investim în noi.

Ar fi mult de discutat pe ceea ce înseamnă mindsetul de business pentru un folkist. Poate o să fac asta. Poate, zic. Dar, ca să nu mă acuzați că am dat petardeaua și am lăsat-o așa, în fum, zic pe scurt:

1. A scoate un produs cât mai bun, din toate punctele de vedere (aici bag lejer și partea de marketing) este o formă de respect pentru cei consumatori (dap, sunt consumatori cei care vă ascultă).
2. A te strădui să ajungi tu la consumatori, nu doar să te plângi că ei sunt proști și nu îți recunosc valoarea, este o formă de respect pentru ei.
3. Când o să înțelegi că tu, folkist, ai nevoie mai multă de mine, consumator, decât io de tine, atunci o să meargă treaba mai bine. Și, desigur, este o formă de respect.

De ce o bag pe asta cu respectul reciproc avantajos? Really? Chiar vreți să întrebați așa ceva?

Bun, acestea fiind spuse, fac și eu nominalizările pentru cele mai bune albume folk de pe 2015, Top 3:

1. Nicu Alifantis – Șotron
2. Cosmin Vaman, Alexandra Andrei&Trupa SPAM – Drumul
3. Zoia Alecu – Să ierți

La piese folk încă nu fac nominalizări. Căci mai am de ascultat niște albume înainte să mă încumet la așa ceva.

Vă pupează tata chinezu! Folk on!