Întâi, e vorba de cofinanțare. Cele mai mari dificultăți din punctul de vedere al unui startup care urmărește finanțarea cu fonduri europene constau în lipsa soluțiilor pentru garantarea investiției, prin bunuri sau prin susținerea unui grup de firme. Obținerea cofinanțării pentru un start-up este cu atât mai dificilă cu cât și băncile sunt rezervate în acordarea unui credit fără garanții, pentru o afacere nouă.
Apoi, o altă problemă întâmpinată de un start-up este lipsa de experiență în managementul afacerii, care, uneori, implică supradimensionarea investiției, o previzionare nerealistă a pieței de desfacere și a volumului de vânzări. De asemenea, experiența în domeniu sau în management poate reprezenta un criteriu de eligibilitate sau de selecție, ceea ce dezavantajează startup-urile în demersurile lor de accesare a finanțării, acestea aflându-se, uneori, în competiție cu alte companii care au experiență de cel puțin un an. De asemenea, aceste afaceri întâmpină dificultăți în ceea ce privește finanțarea și asigurarea veniturilor lunare pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
În final, mai trebuie menţionată și plierea în mod eronat a ideii de afacere pe baza programelor de finanțare disponibile pe piață și nu invers. Astfel, ideea de afacere și bugetul investiției se stabilesc pentru a se încadra în cerințele și bugetul programului riscând realizarea unui plan de afaceri nerealist, ceea ce poate conduce la imposibilitatea susținerii cofinanțării și îndeplinirii indicatorilor asumați prin proiect.
Acestea ar fi problemele sesizate de Wise Finance Solutions, într-o analiză a pieței fondurilor europene şi guvernamentale absorbite de România și situația companiilor fondate de tineri antreprenori.
În acest context al noilor afaceri, trebuie aruncată o privire și pe clasamentul statelor din regiune privind rata de accesare a fondurilor europene. Astfel, România are cea mai redusă rată de absorbție a fondurilor europene în perioada 2007-2014, față de nivelurile din intervalul 80 – 90% înregistrate în Ungaria, Polonia sau Țările Baltice, potrivit datelor dintr-un raport KPMG. În procente (din totalul sumelor alocate și banii primiți), România înregistrează o rată de absorbţie de 56%, adică 10,75 miliarde de euro, Bulgaria: 77%, 5,1 miliarde euro, Cehia: 69%, 18,1 miliarde euro, Estonia: 87%, 3 miliarde euro, Ungaria: 87%, 21,7 miliarde euro, Letonia: 86%. 3,9 miliarde euro, Lituania: 88%, 6 miliarde euro (are cea mai mare absorbție ca procentaj), Polonia: 78%, 52,5 miliarde euro (cu cea mai mare sumă absorbită), Slovacia: 65%. 7,6 miliarde euro și Slovenia: 83%. 3,4 miliarde euro.
În ceea ce privește România ca mediul al afacerilor private, la nivel național există 2,6 milioane de firme înființate din 1990 până in 2015. Peste 64% din ele sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL), care au, în medie, un asociat. În marea lor majoritate (91,6%), societățile cu răspundere limitată fac parte din categoria microîntreprinderilor, având în medie doi salariaţi, un capital social mediu de 11.000 euro şi realizează o cifră de afaceri medie anuală de 47.000 euro. Cele mai multe societăţi cu răspundere limitată (SRL) au sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj.
Pentru anul viitor, în acest context economic al absorbției fondurilor europene, Wise Finance Solutions vrea sa își dezvolte biroul din Olanda, deschis în 2015, dar are în vedere și deschiderea unui birou în Londra. De asemenea, compania plănuiește aducerea unui producător auto în România și extinderea prezenței în țară printr-un punct de lucru la Cluj. Un punct important pe agenda anului viitor îl reprezintă și dezvoltarea relațiilor cu SUA și Japonia și dezvoltarea de noi servicii pentru clienții existenți. În final, va fi schimbat punctul de lucru din București.