De-a lungul vremii, cunoașterea a traversat mai multe etape: o lungă perioadă de timp, a fost considerată un bun exclusiv, accesibil unor elite, pentru ca apoi să devină copleșitoare, prin prisma volumului de informații la care oamenii erau expuși. În prezent, realitatea se schimbă și trecem într-o „Eră a Curiozității”, în care este plăcut și confortabil să jonglăm cu informația și cunoașterea – aceasta este una dintre principalele concluzii ale celui mai recent studiu realizat de Discovery Networks CEEMEA.

Iată principalele concluzii ale studiului:

Curiozitatea este ca o poartă spre satisfacerea setei de cunoaștere a oamenilor. Astfel, aceștia devin mai interesanți și mai împliniți.

• Curiozitatea nu este un simplu demers intelectual, ci are și o componentă emoțională/de socializare. Oamenii nu consumă informații doar ca să-și sporească performanțele intelectuale, ci și ca să-și îmbunătățească viața socială. 83% dintre respondenţi declară că sunt încântați când au răspunsuri pentru întrebări la care nimeni altcineva nu știe să răspundă.
• În medie, 80% dintre respondenţi sunt de acord: curiozitatea este cea care îi determină să afle informaţii noi.
• Aproape 90% spun că încearcă în mod constant să-și lărgească orizonturile, efort care are o influență pozitivă asupra carierei și vieții personale.
• Din perspectivă profesională, oamenii curioși pot să repereze și să beneficieze mai ușor de oportunitățile care apar, având satisfacții mai mari.
• Din perspectivă personală, curiozitatea alimentează pasiunile oamenilor, transformându-le în hobby-uri sau chiar în profesii.
• Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenției sau în vârful carierei, între 46 și 55 de ani – contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cei mai curioși în perioada copilăriei.

În prezent, trăim în „Era Curiozității”, în care este plăcut și confortabil să jonglăm cu informația și cunoașterea. Acestea nu mai reprezintă apanajul unei elite sau o sursă de stres.

• A existat o vreme în care cunoașterea însemna putere și erau prea puțini cei care aveau acces la ea. A urmat o perioadă în care cunoașterea era o sursă de stres, căci oamenii erau copleșiți de volumul prea mare de informații. În prezent, trăim într-o perioadă în care a jongla cu informațiile este plăcut: oamenii se bucură să aibă la îndemână informații și să le acceseze în interesul lor.
• Învățarea a depășit dorinţa de auto-perfecționare, devenind un nou tip de hedonism.
• 89% dintre participanţii la studiu au declarat că se bucură să învețe ceva nou. Unii au devenit chiar dependenți de asta și vor să afle informații noi în fiecare zi.
• 81% dintre respondenţi își verifică informațiile din mai multe surse, ca să evite „efectul de ecou al rețelelor de socializare” și informațiile trunchiate.

Oamenii care consideră cunoașterea drept o sursă de divertisment și care navighează prin multitudinea de informații disponibile pot fi consideraţi „Noii Renascentiști”.

• Renascentiștii înţeleg imaginea de ansamblu – în zilele noastre, oricine poate fi specialist în orice subiect, fiindcă nu există limite în materie de informații. Dacă cineva vrea să impresioneze, trebuie să demonstreze că înțelege imaginea de ansamblu, coroborând diverse surse de informare și exprimând propriile opinii, asemenea unui „Renascentist modern”.
• Conceptul de „Noi Renascentiști” este aplicabil oricui e capabil să jongleze cu informațiile în secolul 21 și să-şi utilizeze curiozitate pentru a avea o carieră mai performantă și o viață socială mai bună.
• Majoritatea „Noilor Renascentiști” se gândesc la cariera lor ca la o aventură. Datorită nivelului ridicat de curiozitate, le place să testeze mai multe profesii și sunt mai deschiși către ideea de schimbare.
• Au abilități de lideri, sunt admirați de colegii lor pentru că sunt oameni citiți și informați, au spirit antreprenorial și experiență acumulată în călătorii.
• Mai mult de 80% se simt excelent când acțiunile lor sunt benefice pentru societate, în ansamblu, ceea ce este de înțeles, fiindcă acești oameni au o viziune mai amplă asupra lumii și o înțelegere mai profundă a vieții, în general.
• Țin la felul în care arată și au vieți sociale active, fiindcă înțeleg importanța statutului social și a imaginii personale, ca modalitate de a-și contura personalități complexe.

 Există 5 „moduri de manifestare a curiozității”, care ne ajută să gestionăm multitudinea de informații din jurul nostru și să profităm de ele din plin.

• „Noul Renascentist” poate folosi oricare dintre aceste cinci moduri, alegând ce i se potrivește cel mai bine, în funcție de context.
• Cele cinci moduri sunt:
  • „În căutare de informaţii” (Fact Farming) – Caută informații de dragul informațiilor;
  • „Întreabă un prieten sau un necunoscut” (Phone a Friend or a Stranger) – Ca să afle un răspuns, apelează la un prieten sau chiar la un necunoscut, care îi poate oferi un context mai clar;
  • „Căutări relaxate” (Undemanding Downtime) – Trece în revistă informații deja cunoscute;
  • „Experienţe de viaţă” (Worldly Investigations) – Adună cunoștințe prin intermediul mai multor tipuri de experiențe;
  • „Căutări aprofundate” (Rabbit Holes) – Caută tot mai multe informații despre un subiect anume, pe care îl aprofundează, transformându-l în pasiune, hobby sau chiar profesie.

Persoanele curioase urmăresc conţinut de non-ficțiune pentru a-și alimenta și a-și satisface curiozitatea, iar televizorul este prima lor opțiune din mixul de media.

• Când sunt curioși, cei mai mulți oameni recurg la televiziune, fiindcă oferă conținut imprevizibil: 51% urmăresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conținut video la cerere și numai 8% apelează la reţelele de socializare. Respondenţii consideră că televiziunea este un început al călătoriei lor de descoperire.
• Programele TV pe care telespectatorii le urmăresc trebuie să ofere informaţii noi. Oamenii caută conținut unic, inspirațional. Deoarece programele TV nu pot fi adaptate la preferințele personale la fel de mult precum conţinutul din mediul online, sentimentul de surpriză al telespectatorului este mult mai mare.
• Pentru că „Noii Renascentiști” au o perspectivă de ansamblu asupra lumii, au demonstrat că îi interesează o gamă largă de genuri de non-ficțiune, de la subiecte de actualitate și istorie, până la natură și știință (10 – 13%). S-au dovedit însă mai puțin interesați de programele despre crime şi investigații sau călătorii (5%, respectiv 4%).

Naționalitatea influențează modul în care abordăm propria curiozitate și cunoașterea. Locuitorii tuturor țărilor din regiunea CEEMEA sunt extrem de interesaţi să afle noi informații, dar naționalitatea și cultura locală influențează modul în care fac acest lucru și părerea pe care o au cu privire la nivelul lor de cunoștințe generale. 

• Rușii sunt mari amatori de informaţii din categoria „diverse”, cu toate că îi admiră pe experţi. Respectă părerile specialiștilor, dar sunt mai înclinați să „sape” ei înșiși după informații noi, doar de dragul de a le găsi. Și totuși rușii, în proporție de 60%, înclină cel mai puțin să creadă că au un nivel solid de cunoștințe generale.
• Saudiții și turcii sunt cei mai dispuși să facă eforturi pentru a-şi îmbogăți cunoștințele în fiecare zi. Și lor, și celor din Africa de Sud, le place să învețe socializând. O întrebare adresată unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-și satisface curiozitatea în toate cele trei țări.
• Germanii sunt mai puţin interesaţi să afle informaţii noi, preferând să le aprofundeze pe cele pe care le au. Modul preferat de a-şi exprima curiozitatea este prin „Căutări aprofundate” („Rabbit Holes”). În proporție de 51%, ei sunt și cei mai dispuși să aibă încredere în Internet ca sursă de noi informații.
• Românii sunt cea mai echilibrată nație dintre cele participante la studiu în privința modurilor de a-și exprima curiozitatea. Faptul că sunt capabili să alterneze fără probleme toate cele cinci moduri de a-şi exprima curiozitatea le permite să simtă plăcerea în a descoperi noi informaţii. Pentru 95% dintre români, a descoperi ceva nou și interesant le generează o reală plăcere.
• Polonezii sunt cei care contează cel mai mult pe forțele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat că e în regulă să nu știi ceva, fiindcă întotdeauna poți să cauţi răspunsul online. Polonezii sunt preocupați să exploreze și să experimenteze lucruri pentru ei înșiși, uitând uneori că timpul liber este absolut necesar și totodată de neprețuit. Dintre toate naţiunile chestionate, polonezii utilizează cel mai puţin modul „Căutări relaxate” („Undemanding Downtime”)