Concluziile de până acum ale Manifestului pentru Dialog. Turneul continuă :)

Vă spuneam aici despre „Manifest pentru Dialog” și „Antisocial”, parte a proiectului Teatrului Național Sibiu. Și pentru că este o inițiativă pe termen lung, revin cu un rezumat al discuțiilor de până acum (pe care le puteți urmări și voi pe pagina de Facebook Antisocial). Tema-n discuție este educația.

Iată, așadar:

Ce zic elevii

  • Nu avem suficient de multe ocazii pentru a vorbi deschis cu profesorii.
  • Am vrea ca profesorii să comunice cu noi și în pauză. Distanța dintre noi și aceștia este mai mare decât cea dintre noi și demnitari.
  • Notele nu reflectă întotdeauna inteligența sau performanța. Uneori ele sunt folosite pentru a disciplina, pentru a-i face pe elevi cooperanți, mai supuși.
  • Deseori profesorii bombardează cu informații pentru a nu lăsa loc de întrebări. Uneori, prin agresivitate și ironie, descurajează întrebările.
  • Am vrea ca profesorii să ne noteze și în funcție de întrebările pe care le punem.
  • Vrem să putem comunica cu profesorii așa cum vorbim cu niște prieteni. Un prieten adevărat este sincer, încearcă să te înțeleagă, îți spune lucrurile verde-n față, îi pasă de tine și de sentimentele tale, își arată adevărata față, nu te minte, nu te lasă la greu. Totul pleacă de la respect.
  • Avem nevoie de deschidere din partea profesorilor, de respect, de curiozitate, de atenție, de interes.
  • Rareori profesorii acceptă feedback, întrebări sau să-și recunoască greșelile.
  • Nu suntem învățați și nici încurajați să dăm feedback. Dacă nu-i spui ce gândești, rămâne așa!
  • Nu contează ce zici, contează cum zici. Am avut probleme când am abordat un profesor pe Facebook, credeam că avem voie să vorbim cu el ca pe Internet, mai relaxat. Există profesori dispuși să se adapteze noilor tendințe și tehnologii, care sunt dispuși să învețe, sunt deschiși.
  • Mulți profesori au uitat că au fost elevi. Etapa din viață când ești elev nu este înțeleasă corect, amintirile deformează realitatea. Părinții sau profesorii cer de la elevi să fie altfel decât au fost ei la vremea lor.

Ce zic profesorii

  • Diferența dintre bine și rău este aceeași online și offline.
  • Dacă nu acceptăm feedback, devenim propriile noastre victime.
  • Trebuie să facem toți concesii, să căutăm soluții amiabile.
  • Elevul poate și trebuie să devină un partener de discuție.
  • Să fii profesor nu înseamnă să fii perfect sau să cunoști, la perfecție, un domeniu.
  • Există modele de educație care se bazează pe frică. Există modele care se bazează pe recompensă. Cele mai eficiente sunt cele care se bazează pe exemplul personal.
  • Avem mulți profesori, dar destul de puțini dascăli, pedagogi și mentori. Nu este o chestiune de vârstă, deși profesorii tineri sunt, de regulă, mai deschiși, mai apropiați de elevi.
  • Avem nevoie de școli de pedagogie mai bune.
  • Nu putem să alergăm după copii, să comunicăm cu elevi care ne evită, care vin la ore de câteva ori pe semestru.
  • Abuzurile de autoritate sunt greu de depistat, de dovedit sau de sancționat prin regulamente interne.

Ce zic părinții

  • Online-ul oferă o liberate pe care nu știm întotdeauna să o gestionăm. Facebook ne poate și separa, fiecare dintre noi își are bisericuța lui, astfel devenim antisociali.
  • Nu poți acuza pe nimeni pentru ce gândește, pentru ironie.
  • Atât timp cât între adulți și tineri avem un raport de autoritate, ne vom confrunta cu un respect pentru autoritate, nu pentru persoană.
  • Căutăm o concordie care nu a existat niciodată.
  • Problemele, conflictele între generații, sunt aceleași de multă vreme. Conflictul între generații nu va dispărea, crește doar viteza de reacție.
  • Tinerii au nevoie de atenție, iar oferta de atenție din școli este disproporționată față de nevoile lor.
  • De multe ori, când părinții sunt chemați la școală, sunt puși exact în situația elevilor, sunt reduși la ipostaza de copii în fața profesorilor.
  • Ne este, uneori, frică să vorbim cu profesorii, să luăm atitudine pentru că ne este teamă să nu fie pedepsit copilul.
  • Rolul unui profesor este să deschidă minți, să anuleze frica, să-i vorbească elevului pe limba lui.
  • Elevii ar trebui încurajați să-și descopere personalitatea, să se formeze.
  • Nu se poate impune respect în fața celuilalt fără demnitate și respect de sine. Un profesor care le are, care este stabil emoțional, tratează elevii firesc.
  • Copiii care învață din pasiune, care iubesc școala, au devenit, mai degrabă, excepții.
  • Părinții învață de la toți, învață de la copii zilnic. Părintele formează elevul, părintele încearcă să schimbe școala.
  • Părinții mei au fost profesori, n-aș vrea să-i văd predând în condițiile astea.
  • Nu trebuie să generalizăm, trebuie să găsim cazurile în care comunicarea funcționează și să învățăm din ele.

P. S. Turneul continuă până pe 14 decembrie, când „Antisocial” va avea ultima reprezentație la București. Fiți cu ochii pe ei aici.

unnamed

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau comentează direct cu contul tău de Facebook: