În urmă cu vreo două luni, mă suna cineva. Dragoş Jaliu pe numele lui. S-a recomandat a fi de la fonduri-structurale.ro. Şi mi-a spus că am fost recomandat de nişte oameni de mare angajament (dreaqu de simpatici :D) şi că dacă m-ar interesa să fiu unul din prezentatorii Galei Fondurilor Structurale undeva pe la mijlocul lui decembrie. Îi spun că, desigur, sunt foarte bun la aşa ceva (niciodată nu m-a dat modestia afară din casă, ştiu :D), dar că îl rog să îmi trimită pe mail mai multe informaţii, căci m-a cam speriat faza cu „structurale” din ce am povestit :)) Decidem că o să ne vedem la o cafea, ca să ne cunoaştem şi noi, ca băieţii. Şi închid.
Doamna sufletului meu era lângă mine. Şi mă întreabă: „ai vorbit cu cineva de la fonduri-structurale.ro?„. Îi confirm, la care ea zice „sunt foarte buni, am auzit numai lucruri bune despre ei„. Moment în care – pentru că la noi în casă doamna mea este Comisia Europeană, iar eu doar un subsecretar de stat =)) – deja am decis că voi accepta propunerea lor. Ceea ce, fireşte, am făcut. Şi am avut plăcerea şi onoarea să fiu unul din prezentatorii Galei Fondurilor Structurale, unul din cele mai cu şatif (pardon my European French :D) evenimente din care am făcut cotă-parte cum ar veni.
Bine, e drept că faptul că Reprezentanţa Comisiei Europene a fost co-organizator a fost încă un argument în plus (unul masiv, aş putea spune!) să accept cu mare onoare propunerea. Căci am avut ocazia să colaborez de câteva ori cu oamenii de acolo şi cam pe tot ce au pus mâna, ca să zic aşa :D, a fost brici.
Am avut şi norocul de a o avea alături de mine pe splendida Melania Medeleanu, despre care v-am spus că mi-a fost profesoară de dicţie (dură, dar de mare ajutor!) şi cu care am avut plăcerea să fac şi un interviu. Apropo de faza cu profesoara, of course că mi-a mai dat una după ceafă la şedinţa dinaintea evenimentului, când discutam despre ce o să facem şi am avut proasta inspiraţie să pronunţ mai colocvial cuvântul „scenă” (cum o faceţi şi voi constant, cu mai mult ş decât s :D). Moment în care Melania s-a întors înspre mine, m-a fixat cu o privire de oţel dur (specialitatea casei :D) şi m-a întrebat, aşa cum a făcut constant la cursuri, „Cum? Cum?” şi până nu am pronunţat coresc „scenă” nu m-a lăsat în pace :))
Revenind la eveniment, a fost foarte interesant pentru mine să prezint în faţa unor adevăraţi campioni, pentru că toţi cei prezenţi în sală (vreo 300 de oameni) sunt cei care, prin proiectele derulate, au făcut ca ţara asta a noastră să fie şi să arate un pic mai bine. Motiv pentru care îmi scot pălăria în faţa lor şi le zic doar atât: RESPECT!
Ca notă personală, mi-a făcut mare plăcere să o revăd pe Corina Creţu (nu m-am putut abţine să nu spun, de la microfon, când am invitat-o pe scenă, că mie mi-e tare greu să îi spun „doamna comisar” şi că ea pentru mine tot „Corina noastră” rămâne :D), care a şi spus că ne ştim din postura ei de bloggeriţă, ceea ce a făcut să mi se umfle un pic ficatul meu de blogger, desigur :D
Tot ca notă personală, mi-am dat seama doamna mea a avut, again, dreptate. Căci echipa fonduri-structurale.ro este cu adevărat o echipă. Care a reuşit să organizeze un eveniment mamut precum Gala Fondurilor Structurale cu un calm pe care nu l-am văzut de foarte multă vreme şi care mie mi-a spus că sunt foarte profi. Lucru confirmat de mulţi din cei prezenţi, cu care am povestit după eveniment şi care mi-au spus că „fără dragii de ei, nu am fi reuşit mai nimic„. Mno, cum este să vorbească nişte oameni aşa despre tine? :)
Mulţumesc, stimabililor de la fonduri-structurale.ro, că aţi avut încredere în mine şi mulţumesc stimabililor de la Reprezentanţa Comisiei Europene că au avut încredere în primii să aibă încredere în mine :))
Vă las cu filmarea evenimentului, realizată de colegii de la privesc.eu.
PS Ca să înţelegeţi cam ce fel de om este Dragoş Jaliu, vă recomand să vedeţi materialul ăsta :D
3 thoughts on “Cum am ajuns să prezint Gala Fondurilor Structurale, alături de Melania Medeleanu”
Trebuie ca a fost tare frumos la gala cu pricina. Consens si armonie, ca intre PSD-istii pe stil vechi, aripa Nelu Cotrocelu.
Sa-ti traiasca comisara, chinezule! Fiecare blonda cu norocul ei.
Du-te, măh!
1. … şi nu aţi auzit pe nimeni spunând că poate e un bun exemplu de „small is beautiful” şi „small is the new big”? …
2. … „fără dragii de ei, nu am fi reuşit ….” mi-a amintit numele desenului animat al lui Paul Mureşan despre Tăşuleasa Social: „Uşor poate oricine”. Păi, nu?!
Un An Nou bun!