Cum nu ard chiar degeaba gazul cultural pe la mine prin bătătură, evident că ştiam despre UNTEATRU. Numai că ştiam cam cum ştiu despre multe alte lucruri pe tarlaua asta, adică doar ştiam superficial, fără să fi intrat în detalii. Nu că m-aş simţi vinovat pentru asta sau ceva, căci şi aşa sunt cu jdemii de chestiuni pe capul meu (relativ limitat, între noi fie vorba), aşa că a trebuit o mică împunsătură din partea cuiva ca să îmi pogor atenţia cu mai multă atenţie (a se oberva jocul de cuvinte, da?) asupra faptului că UNTEATRU (aici dau pagina de facebook, mă gândesc că poate vreţi să le daţi un Like) sărbătoreşte 4 anişori de când prestează întru gloria scenei, ca să zic aşa.

Împunsătura am primit-o de la Georgiana, o tovarăşă în ale cărei gusturi thaliene mă cam încred, de ce să nu recunosc. Ea mi-a dat un mail, în care îmi spunea despre această aniversare, fix aşa cum îmi place mie: scurt, cu mult coracon şi folosind cuvântul „bere”. Păi cum aş putea rezista, că doar om sunt, mă înţelegeţi :)) Aşa, în paranteză vă spun, uite cât de mult înseamnă ca un brand sau o iniţiativă să aibă un prieten, care are un prieten, dacă înţelegeţi ce vreau să zic…

Şi cum analizam chestiunea în cauză, văd aşa:

– în perioada 25 iulie – 3 august se întâmplă fapta „Zilele Teatrului UNTEATRU”. Unde puteţi vedea o grămadă corespunzătoare de piese şi mai corespunzătoare (pardon my tautologic French, dar îmi place cum sună forţarea). Daţi un ochi pe program şi poate programul vă face cu ochiul înapoi şi o să mergeţi să vedeţi măcar o piesă.

– ai mei de la byron (le zic cu atâta drag aşa…) prestează în cadrul isprăvii duminică, 27 iulie, de la ora 21.00. Mai sunt şi alte cocerte, uitaţi-vă pe program, că doar nu o să vă dau mură în gură, zău aşa…

– în echipa UNTEATRU bobinează masiv şi Nicoleta Lefter, actriţa de care m-am amorezat definitiv când am văzut-o la FITS. Deci big, big Like, pe cale de consecinţă.

Acestea fiind spuse, să revin la ce am zis în titlu. Şi să vă invit, dacă vă lasă coraconul şi feng shuiul atât de ocupat în aceşti ani de zbucium, să le uraţi celor de la UNTEATRU toate cele pe care le simţiţi necesare a fi urate. Nu de alta, dar zău că tare bine prinde unor oameni să vadă că, măcar în momente aniversare, cineva se gândeşte la ei şi le spune, din suflet, „bre, faină treabă faceţi, dreaqu de simpatici!„.

Încep eu: La mulţi ani, UNTEATRU!