Îmi place foarte tare ideea StoryChangers.eu. Foarte tare! Căci sintetizează foarte bine gândirea pro-activă a instituţiilor europene când vine vorba despre chestiuni delicate precum exercitarea dreptului la vot. Pentru noi, ca românii, obişnuiţi cu bălăcăreala permanent politicianistă de pe la noi, parcă e ceva SF să vedem o astfel de campanie prin care tinerii sunt invitaţi să voteze şi care campanie este făcută într-un registru atât de deschis la minte, ca să o zic de le peluză, mai pe româneşte.
Am avut onoarea să fiu printre primii invitaţi să pun şi eu umărul la campanie. Am răspuns cu mega-entuziasm propunerii, pentru că sunt un masiv susţinător al exercitării votului ca necesitate, nu ca obligaţie. Şi pentru că – aşa cum încerc să argumentez mai jos – există o diferenţă foarte mare între votul pentru alegerile europarlamentare şi votul pentru alegerile noastre naţionale (ca să le zic generic).
Am modificat scenariul clipului, după cum puteţi vedea mai jos. Contribuţia mea vine din momentul în care pisica bea din pai :) Iar „indicaţia” mea regizorală a fost: „The cat changes into a rock star with a guitar shaped like a dog and wearing a Tshirt saying: You have the powEUr!”.
Ce am făcut eu ar trebui să faceţi şi voi. Adică să propuneţi voi un final pentru acest clip. Aveţi căsuţa specială pentru textul vostru chiar pe home pageul siteului. Cele mai interesante propuneri se vor transforma în filmuleţe, aşa cum am „păţit” eu. Succes!
Şi acum să vă explic ce am vrut să zic în titlu, cu accent pe diferenţa dintre alegerile europarlamentare şi cele naţionale.
Aş vrea să înţelegeţi ce scriu mai jos într-o cheie care, din punctul meu de vedere, este foarte importantă când vorbim despre alegeri: există o diferenţă teribilă între alegerile europarlamentare şi cele naţionale. Aceasta este cheia de interpretare a ceea ce vă spun mai jos.
Am avut ocazia să ajung în Parlamentul European de mai multe ori. Şi de fiecare dată m-a surprins diferenţa dintre ce se întâmplă acolo şi ce se întâmplă în Parlamentul de la noi (unde, desigur, am ajuns de şi mai multe ori) în ceea ce priveşte nu neapărat munca în sine (căci nu statul în sala aia de şedinţe este cel mai bun mod de a ilustra munca aia parlamentară), ci rezultatele care se obţin. Din această perspectivă, în instituţia europeană se munceşte. Mult. Şi bine, din ce în ce mai bine pentru noi, ca cetăţeni europeni.
Sigur că, de la Bucureşti, aproape nimeni nu vede ce se întâmplă acolo, la Bruxelles şi la Strasbourg. Din raţiuni ce ţin nu doar de tabloidizarea presei (şi a unor bloguri, din păcate…) de pe la noi, ci mai mult de lipsa de pregătire a ziariştilor şi a bloggerilor care să „traducă” un pic ce se întâmplă pe acolo. Aşa că suntem, ca naţie, aproape analfabeţi când vine vorbă să „citim” ce face Parlamentul European. Din păcate…
Ca să nu o mai lungesc, vă invit să aveţi încredere în ce vă spun şi să înţelegeţi că este o imensă diferenţă între ce se întâmplă la Bruxelles şi ce se întâmplă la noi. Şi că aşa trebuie să vă uitaţi şi la alegerile europarlamentare, ca la o modalitate de a alege un pic altfel. Şi să vă uitaţi dincolo de listele de partid, de anumiţi candidaţi şi să vă concentraţi pe ideea că trebuie să trimitem în Parlamentul European cât mai mulţi oameni care să pună umărul la ce se întâmplă bine acolo. Căci anumiţi oameni de calitate care ajung acolo intră în „jocul” legislativ şi fac lucruri frumoase. Nu toţi, desigur. Dar tocmai de aceea spun că este important să trimitem cât mai mulţi oameni buni.
Vă recomand şi cum să faceţi acest lucru: să vă uitaţi pe listele de candidaţi şi să votaţi cu partidul care are cât mai mulţi oameni în care aveţi cât de cât încredere. Şi să votaţi acest partid. Putem discuta despre cât de bună sau nu este această modalitate de a alege cum să votezi, căci, fireşte, nu este infailibilă. Dar, după mintea mea, este cea mai bună variantă pentru a ne atinge obiectivul: a trimite cât mai mulţi oameni de calitate în Parlamentul European.
Sunt deschis la sugestii. Căci – între noi fie vorba… – chiar am nevoie să vă aud părerile înainte de a mă decide cu cine să votez…
6 thoughts on “StoryChangers.eu sau cum să alegem cu cine votăm la alegerile europarlamentare”
Obligatoriu PNL. E singurul partid serios.
Trag nădejde că mă vei înţelege când spun că nu m-ai impresionat de nici o culoare cu argumentul ăsta.
Toți ne promit acum de toate, sunt toți la fel :D .Multă sănătate
Zici tu ceva acolo… Doar că aşa e jocul democratic. Dacă nu îi alegem noi pe cei care cât de cât sunt mai buni (sau, mă rog, aşa credem noi…) se aleg ei între ei. Iar asta este cea mai proastă variantă posibilă…
Sunt si candidati independenti, nu doar partidele politice
O scurta analiza despre alegerile europarlamentare din 25 mai si un raspuns la intrebarea Cu cine votam? puteți vedea pe blogul ceicunoi la următorul link:
http://ceicunoi.wordpress.com/2014/05/12/cu-cine-votam-alegeri-europarlamentare-25-mai-2014-buletinul-de-vot-lista-de-candidati-partide-mafie-partide-mici-noi-si-candidati-independenti-pentru-parlamentul-european-pol/
În legatura cu ideile ”în institutia europeana se munceste mult si bine” și ”este o imensă diferenţă între ce se întâmplă la Bruxelles şi ce se întâmplă la noi” nu sunt de acord, recomand informatiile si videoclipurile de aici:
http://ceicunoi.wordpress.com/2014/01/29/video-dedicatie-impotriva-iluziei-europa-civilizata-din-vest-poze-imagini-foto-parlamentarii-europeni-iau-mii-de-euro-din-banii-munciti-de-cetatenii-europei-ca-sa-stea-degeaba-in-pl/