Povestea întâlnirilor mele cu Zoli Toth. Pe scurt, că avem treabă :D

De Zoli Toth ştiam aşa cum ştiam toţi, adică pe sistem de Sistem, ca să zic aşa :)) Căci nu eşti român dacă nu ai auzit de trupa asta, care a făcut niscaiva istorie pe plaiurile carpato-danubiano-pontice şi nu numai. A spune, însă, că ardeam de nerăbdare să îl cunosc personal sau ceva ar fi total nelalocul ei. Căci, în afară de a le şti muzica bătătoare în tobe şi că Zoli e parte din ea, ce să am eu de împărţit cu el? Doar că, vedeţi voi, aşa este viaţa asta, te aduce în faţa unor oameni când nu te aştepţi. Şi pe ei în faţa ta. Şi e bine că se întâmplă aşa, e chiar foarte bine :)

IMG_8480Am băut prima bere cu Zoli în Koln. Eram amândoi cu o treabă. Eu cu maşinile, el cu ecologia :)) Aşa l-am cunoscut. Cum trebe, adică. La bere, deci. Căci la bere se cunoaşte cel mai bine omul, aşa m-a învăţat pe mine viaţa. Şi am ridicat sprâceana după cam o juma de oră de poveşti cu el. Căci omul din faţa mea era mult peste ce credeam eu despre muzicianul Zoli Toth. Vorbeam cu un om cu convingeri ferme (iar mie îmi plac tovarăşii ăştia de foioioi), care nu se sfia de nici o culoare să îţi spună în buză ce are de spus, dar, mai presus de toate, vorbeam cu un om foarte deştept. Că nu ştiu cum să îi zic altfel, ca să înţelegeţi mai bine ce spun. Bref, după întâlnirea de la Koln, musiu Zoli a intrat binişor în categoria oamenilor cu care aş mai bea o berea. Ceea ce, fireşte, s-a întâmplat. De mai multe ori :))

M-am mai intersectat cu el de multe ori. Aşa, cu titlu de exemplu, aş zice de filmările pe care le-am făcut pentru Harta Reciclării şi unde nu m-am putut abţine să nu îl trollez corespunzător :)) Apoi ţin minte uimirea care m-a pleznit când mi-a povestit despre excelenta ispravă Pro Istoria Fest, o chestiune cu adevărat remarcabilă. Iar cireaşa pe tortul tothistic, dacă îmi permiteţi, a fost interviul pe care i l-am luat când cu prea-frumoasa emisiune Brandu lu Chinezu, în care interviu multă lume a văzut un Zoli Toth aşa cum nu prea îl ştiau, adică profi şi pe sistem de făcut business. Aveţi filmarea mai jos, dacă aveţi un pic de vreme eu zic să vă uitaţi, pentru că merită.

În urmă cu vreo două săptămâni, mă sună Zoli. „Măh, tu ştii despre faza cu Bach in ShowBiz pe care vreau să o fac?„. „Bravos, bre„, îi răspund eu, „cum dreaqu să nu ştiu?„. „Vrei să vii să vezi o repetiţie?„, plusează Zoli. Mai are rost să vă spun că m-am dus să văd ce şi cum? :D

Ca o concluzie scurtă şi pe repede înainte după repetiţia pe care am văzut-o vă spun doar atât: este unul din cel mai originale showuri pe care le-am văzut. Are de toate, ca o şaorma muzicală cu un gust excelent :))

Muzica este excelentă. Şi nu mă sfiesc de nici o culoare să o caracterizez aşa. Căci cum altfel decât excelent poate să sune Bach luat la pilă de maestrul Andrian Enescu? Un fusion care nu te lasă nici o secundă să te plictiseşti şi care te face când să te zbâţâi luat de ritm, când să asculţi foarte atent anumite pasaje care sună altfel decât ştiai tu Bach, dar totuşi Bach, dar cu ceva mai mult un pic. Iar instrumentele de percuţie pe care le foloseşte Zoli – marimba şi vibrafon – sună colosal, un sunet teribil, mai ales în contextul bachian. Mai spun doar că e foarte interesantă chimia muzicală dintre Zoli şi ceilalţi membri ai trupei, adică Amalia Gîscă – vioară, Flaminia Nastai – violoncel şi Bogdan Pop – percuţie. 

Dar să lăsăm muzica pentru câteva clipe (doamne iartă-mă ce pot zice… :D). Căci, pe lângă muzică, showul vizual proiectat de Les Ateliers Nomad” face toţi banii. Şi la propriu, şi la figurat. O încâlceală (în sensul bun, bre, ce aţi crezut?) de imagini multimedia, proiectate pe nişte panouri aşezate pe sistem de 3D, care îţi fură ochii masiv, dar doar ca să potenţeze foarte bine muzica ce le însoţeşte. Căci asta îmi pare a fi pariul pe care merge acest show, pe cum se pupă muzica şi imaginile (aveţi o galerie foto mai jos, vă prindeţi cât de cât). Şi se pupă bine. Bine rău.

[Tweet „Vă recomand cu maximă căldură să mergeţi să vedeţi showul Bach in Showbiz.”]

Pun pariu cu oricare dintre voi că nu o să veniţi să îmi bateţi obrazul după ce îl vedeţi. Nu aveţi cum, bre, nu  aveţi cum :)) Menţionez că pentru bloggeri avem o campanie în care pot câştiga invitaţii la concerte şi un mesaj personalizat din partea lui Zoli.

Programul concertelor este după cum urmează:

30 aprilie – Ploieşti – Filarmonica Paul Constantinescu, ora 19.00
4 mai – Craiova – Filarmonica Oltenia, ora 19.00
5 mai – Timişoara – Filarmonica Banatul, ora 19.00
9 mai – Oradea – Filarmonica de Stat, ora 19.00
10 mai – Satu Mare – Filarmonica Dinu Lipatti, ora 19.00
11 mai – Cluj-Napoca – Colegiul Academic, ora 19.00
16 mai – Piteşti – Casa de Cultură a Sindicatelor, ora 19.00
23 mai – Braşov – Sala Patria, ora 19.00
24 mai – Târgu Mureş – Palatul Culturii, ora 19.00
25 mai – Sibiu – Sala Thalia, ora 19.00
26 mai – Deva – Teatrul de Artă, ora 19.00
5 iunie – Bucureşti – Sala Radio, ora 19.00

Vă las şi cu o galerie foto de la repetiţia cu pricina. Şi un înregistrarea emisiunii pe care am făcut-o cu Zoli. Enjoy :)

 

Bach in ShowBiz este un proiect prezentat de Raiffeien Bank

2 comentarii la “Povestea întâlnirilor mele cu Zoli Toth. Pe scurt, că avem treabă :D

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau comentează direct cu contul tău de Facebook: