Sesiune de legănat în hamac și povești nemuritoare la B’estfest Summer Camp

Dacă zilele trecute ați putut citi ce a scris Teodora despre prima zi de la B’estfest Summer Camp, acum puteți vedea, firesc și logic :D, cum a fost în a doua zi.

Ziua 2 a început fără apă la dușuri, dar a fost bine că până la prânz s-a remediat problema. Apoi au urmat ore în șir de relaxare în hamace și la cortul Vodafone, care pe unde a putut. Am abuzat și de bunătatea celor de la Intersport și am încins un fotbal în apă de zile mari, fetele contra băieții, asta până ce ploaia s-a hotărât să ne strice planurile. Oricum fetele conduceau detașat când a venit ploaia. Mai un fotbal, mai o plimbare, cert e că timpul până la primul concert al serii s-a scurs repede, astfel că am avut ocazia să îi ascult  pe Electric Fence la scena Ciuc.

E ceva în muzica lor ce te face să vrei mai mult, poate e spiritul Electric Fence, poate e vocea Elenei, clar  e că îmi plac foarte mult și am fost surprinsă de cât de bine sună vocea acestei femei din într-un concert live. Aș vrea cândva un interviu cu ei.

Seara a continuat cu Vița de Vie acustic… foarte frumos, până la urmă aici s-a  văzut calitatea muzicii și profesionalismul trupei , când au fost nevoiți să pună piesele de pe chitară electrică pe o chitară rece. „Basul și cu toba mare” a sunat într-un mare fel, iar Adi Despot și trupa au fost răsplătiți cu aplauze minute în șir.

Am reușit să iau autograf de la Milow după care am luat-o fuguța, fuguța spre scena Ciuc unde Selah Sue tocmai își începuse recitalul. Bineînțeles, tricolorul din dotare s-a făcut remarcat, de altfel e tricolorul cu care merg la fiecare concert mare. Că tot ziceam de frumușelul și cumințelul de Milow, a cântat imediat după Selah Sue, pe scena Coca Cola în fața căreia oamenii s-au pus mai mult pe jos decât să miște ceva. A fost un concert liniștit, pe alocuri monoton(pentru fani nu se aplică chestia asta), însă lumea s-a mai dezmorțit doar pe „You don’t know” și celebra ”Ayo Technology”.

M-am distrat și la Royksopp deși nu se prea pliază pe gusturile mele muzicale, dar astea cam variază când ai la bord o bere sau două. Seara a continuat cu meciurile de tenis de pe kinectul celor de la Vodafone și sărituri cu coarda(prietena mea a fost protagonista, eu am zis că voi încerca la Peninsula). Și uite asa, ziua 2 s-a terminat cu o sesiune de legănat în hamac și povești nemuritoare.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)